Emigraţia păgubeşte România cu 10 miliarde de euro anual

România pierde mai mult de 10 miliarde de euro anual din cauza deficitului de talente (circa 6% din PIB-ul naţional), iar Uniunea Europeană pierde, din aceeaşi cauză, 324 de miliarde de euro pe an.

Datele sondajului PwC European Private Business Survey, arată că firmele din Europa de Est sunt cele mai afectate de dificultatea de a angaja personal calificat. Raportat la PIB-urile naţionale, pierderile economice ca rezultat al deficitului de talente indică cifre îngrijorătoare pentru ţări precum Bulgaria (13,2%), România (6%), Polonia (5,7%), Malta (5,6%) şi Ungaria (5,2%). Aceste procente însumează 46,4 miliarde de euro pierdute numai din această cauză. Cele mai afectate sunt sectorul construcţiilor şi al producţiei.
La nivelul UE, competiţia (52%) şi deficitul de talente (43%) au fost indicate de cei chestionaţi drept cele mai mare ameninţări la adresa dezvoltării, mai presus de birocraţie şi reglementările interne. Reprezentanţii companiilor consideră că, din perspectiva posibilităţilor de creştere, este foarte importantă angajarea de forţă de muncă bine pregătită. Deficitul de talente generează costuri masive pentru regiune, pierderile estimate fiind de 324 de miliarde de euro anual. Cifra reprezintă echivalentul PIB-ului Portugaliei, Ungariei şi Croaţiei laolaltă.
Deficitul de talente vine într-un moment în care rata şomajului scade în Europa. Nivelul şomajului în UE s-a îmbunătăţit din 2013 şi s-a oprit la 7,1% în februarie 2018, comparativ cu 8% în urmă cu un an. Piaţa muncii devine tot mai rigidă într-un moment în care companiile doresc să investească şi să recruteze personal calificat care să le ajute să îşi dezvolte afacerile. Una dintre probleme este că mulţi tineri nu pot ocupa noi poziţii pentru că le lipsesc abilităţile necesare, deşi rata şomajului în rândul acestora este încă de peste 10% în multe economii din Europa.
Conculziile sondajului relevă că guvernele trebuie să trateze cu mai multă seriozitate problema deficitului de talente, având în vedere că sistemele de educaţie din multe dintre state nu pregătesc suficient de mulţi absolvenţi cu aptitudinile necesare pentru cererea în creştere din piaţa muncii. Această problemă va deveni mai urgentă având în vedere că cererea de personal bine pregătit creşte, iar companiile investesc mai mult în tehnologiile digitale intensive.

Companiile sunt optimiste privind perspectivele de dezvoltare în Europa, regiune care s-a bucurat de circa doi ani de creştere economică. Unele dintre cele mai optimiste companii sunt cele din Austria, Finlanda şi Olanda. Chiar şi companiile din Marea Britanie şi Irlanda, unde Brexitul este o problemă cotidiană, au o percepţie pozitivă. Accentul pe strategiile de dezvoltare digitală este puternic îndeosebi în rândul companiilor din Scandinavia şi Europa de Vest, în state precum Norvegia, Olanda, Elveţia şi Austria.

Birocraţia locală, mai mare decât cea europeană

Companiile antreprenoriale din Europa consideră că gradul de reglementare şi birocraţia din economiile locale ameninţă într-o măsură mult mai mare dezvoltarea activităţii pe care o derulează, comparativ cu reglementările şi birocraţia de la nivelul UE. În cadrul studiului, 9% dintre respondenţi apreciază că birocraţia de la nivel local este o provocare, faţă de 29% care considerau că birocraţia la nivelul Uniunii Europene pune probleme.
Această percepţie a fost întâlnită cu precădere în ţări precum Croaţia, Grecia, Finlanda, Ungaria, Italia şi Marea Britanie. De exemplu, aproape 71% dintre respondenţii din Grecia apreciau birocraţia elenă drept o problemă, comparativ cu 24% care arătau cu degetul spre cea din UE.

Articole din aceeasi categorie