Echipamente medicale în valoare de aproape 15 milioane de lei, achiziţionate de SCJU Cluj, în 2016

În octombrie 2013, când a preluat managementul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj, acesta avea datorii de 13.383.760 lei. A reuşit, într-un an, să plătească toate datoriile, canalizându-şi apoi eforturile şi priceperea pentru dotarea spitalului cu aparatură şi echipamente medicale absolut necesare bunei funcţionări a secţiilor.

În ianuarie 2016, ec. dr. Petru ŞUŞCA, managerul SCJU Cluj, declara, într-un interviu acordat ziarului Făclia, că în 2015 s-au achiziţionat pentru spital echipamente medicale în valoare de aproximativ trei milioane de euro şi că, în continuare, dotarea secţiilor rămâne o prioritate.

A promis, sau şi-a exprimat intenţia de a realiza o serie de proiecte pentru SCJU Cluj în 2016 – dotări cu aparatură, modernizare şi reabilitare de secţii, angajare de personal ş.a. La un an de la exprimarea acestor intenţii am considerat de interes să aflăm ce a făcut, din ceea ce a promis, ori a dorit să facă,  managerul SCJU Cluj, ec. dr. Petru Şuşca.

– Într-un interviu pe care mi l-aţi acordat la începutul anului 2016 spuneaţi că „prima prioritate” a dvs, pentru acest an, este dotarea secţiilor SCJU Cluj cu echipamente medicale performante: CT pentru UPU, mamograf, angiograf, videogastroscop, ecografe, defibrilatoare, monitoare specifice secţiilor de terapie intensivă, paturi de terapie intensivă, echipamente digitale pentru radiologie şi inclusiv un sistem informatic PACS, ce va permite medicilor să păstreze în sistem digital toate investigaţiile imagistice ale pacienţilor (radiografii, tomografii, angiografii, endoscopii etc.). Ce aţi reuşit, din ceea ce v-aţi propus, legat de dotarea secţiilor?

– Anul 2016 a fost unul dedicat investiţiilor în dotări cu echipamente medicale de ultimă generaţie. Consider că, în ceea ce priveşte dotarea, suntem pe un trend ascendent, dovadă fiind suma totală alocată în acest an achiziţiei de echipamente medicale, de aproape 15 milioane lei. Personalul foarte calificat al spitalului avea nevoie de astfel de echipamente medicale pentru a-şi desfăşura activitatea zilnică în condiţii optime. Astfel, am reuşit să ducem la îndeplinire obiectivele pe care le anunţam la începutul anului trecut.

Am achiziţionat un CT pentru UPU, angiograf cardiovascular, mamograf digital, un ecovideoendoscop, şase ecografe de înaltă performanţă, un RX mobil şi două fixe. Fireşte, ţinând seama de investiţiile masive în echipamente de imagistică medicală, sistemul PACS de arhivare a investigaţiilor imagistice era o necesitate. În prezent, acest sistem informatic funcţionează şi lucrăm, în continuare, să conectăm la acesta toate echipamentele imagistice compatibile din spital.

În vederea optimizării costurilor foarte ridicate pe care le avem cu neutralizarea deşeurilor medicale, am mai achiziţionat un neutralizator. Odată cu punerea în funcţiune a neutralizatorului aflat în dotarea spitalului, în luna martie 2015, costurile au scăzut cu aproximativ 20.000 lei/ lună.

Tot în 2016 am mai cumpărat marmite pentru bucătăria centrală, autoutilitară pentru transportul hranei, iar pentru secţii – maşini de curăţenie, ventilator portabil, paturi ATI, unitate procesare sânge, echipamente de laborator pentru Serviciul de Anatomie Patologică, holtere EKG, plus soft, aparat bipap, 30 de seringi automate, trei lavoare specifice blocului operator, defibrilatoare, tărgi, 10 monitoare cu capnograf şi 20 de monitoare standard de funcţii vitale, un electromiograf (pentru Neurologie I, II) etc.

La începutul acestui an am achiziţionat şi un aparat de anestezie. De asemenea, am început anul 2017 în forţă, prin instalarea unui RMN nou, de ultimă generaţie, în locul celui vechi, de 16 ani, amplasat pe strada Victor Babeş nr. 1.

– Ce nu aţi reuşit, din ceea ce v-aţi propus, şi care au fost cauzele pentru care nu aţi reuşit?

– Ceea ce am reuşit să duc la îndeplinire s-a datorat, în primul rând, muncii consecvente şi dedicate a unor oameni. Cred că suntem pe un drum bun. Fie că a fost vorba de solicitări repetate de fonduri de la Ministerul Sănătăţii, de organizarea de licitaţii care să avantajeze spitalul şi să scadă costurile de achiziţie ale echipamentelor medicale, în condiţiile unor specificaţii tehnice de cea mai înaltă calitate, fie că era vorba de cei care întreţin echipamentele sau cei care au amenajat spaţiile necesare, totul a fost o muncă în echipă. Desigur, un argument imbatabil în orice demers pe care l-am întreprins constă în faptul că personalul medical al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca este deosebit de bine pregătit şi meritele medicilor noştri sunt recunoscute, cel puţin pe plan naţional, şi, de ce nu, chiar internaţional.

Au fost şi proiecte pe care nu am reuşit să le finalizăm în acest an, însă nu am renunţat la ele, ci doar au suferit întârzieri. Cauzele au fost, adesea, dificultatea de a obţine autorizaţiile necesare şi procesul greoi de comunicare intra- şi inter-instituţională.

– Care au fost câteva dintre aceste proiecte nefinalizate?

– Primul lucru care-mi vine în minte este nefinalizarea proiectului pentru magazia de materiale sanitare, medicamente, dezinfectanţi, materiale de curăţenie şi piese de schimb. Motivul pentru care nu s-a demarat acest proiect a fost lipsa avizelor de la Comisia Zonală a Monumentelor Istorice. Mai apoi, a fost întârzierea şi la înlocuirea reţelei de apă, din complexul Clinicilor 3-5. Nu am reuşit să schimbăm centrala termică de la clădirea unde îşi desfăşoară activitatea secţiile de Medicina Muncii şi Oncologie Medicală. Documentaţiile pentru cele două proiecte au fost finalizate spre sfârşitul anului, urmând ca, după obţinerea avizelor necesare şi identificarea surselor de finanţare, să demarăm şi, respectiv, să finalizăm cele două proiecte.

Din lipsă de fonduri, nu au fost continuate lucrările de reparaţii capitale la Blocul Operator şi ATI, care deservesc, în prezent, secţiile Chirurgie generală II şi Chirurgie vasculară. Numărul mare al clădirilor, lipsa finanţării, obţinerea cu întârziere a unor avize, limitările legislative, precum şi faptul că o mare parte clădirilor se află în proprietatea Consiliului Judeţean şi doar în administrarea spitalului au fost câteva dintre motivele pentru care anumite proiecte au fost întârziate şi altele nefinalizate.

– Îmi aduc aminte că, tot în ianuarie 2016, vorbeaţi de aceste proiecte de reabilitare şi modernizare a secţiilor clinice şi a blocurilor operatorii, de modernizare a centralelor termice existente, instalare de noi lifturi, înlocuire a reţelelor de conducte vechi şi uzate. Ce şi cât anume aţi reuşit să faceţi pe această direcţie?

– În spital, din pricina clădirilor vechi de peste 100 de ani,  reparaţiile curente sunt necesare şi, din păcate, trebuie efectuate des, deoarece orice lucrare de reparaţie se degradează rapid. În 2016 am investit aproape 1.200.000 lei în reabilitarea şi modernizarea secţiilor clinice. Am demarat lucrări la ATI Neurochirurgie, Obstetrică-Ginecologie III („Stanca”) – amenajarea vestiarelor, laborator, boxe pentru deşeuri medicale -, Neurologie I, Psihiatrie III, Ortopedie, UPU (amenajare spaţiu CT şi RX digital), clădirea Medicală II – laborator analize şi saloane, clădirea Medicală I. În pavilionul care deserveşte Secţia Clinică Diabet Zaharat s-a amenajat un punct de recoltare a probelor pentru Laboratorul de Analize Medicale.

S-au făcut, de asemenea, lucrări de amenajare a spaţiilor de sterilizare, pentru mai multe secţii ale spitalului. În plus, am reuşit să modernizăm lifturile din clădirea Medicală I, de la Ortopedie şi cele două lifturi din clădirea UPU. Au fost făcute şi lucrări exterioare – amenajare curte, pavaje, rampe de acces, înlocuirea cablurilor electrice, reabilitarea scărilor exterioare etc.

– Un alt proiect anunţat de dvs la începutul anului 2016 se referea la construcţia a două noi magazii pentru materiale şi alimente. Tocmai aţi spus că nu aţi primit avizul Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice. Care a fost motivul pentru care nu vi s-a dat acest aviz?

– Ţinând seama că funcţionăm în clădiri istorice, există foarte multe criterii de respectat atunci când dorim să demarăm orice proiect de construcţie sau reabilitare. Bunăoară, am primit aviz nefavorabil de la Comisie, pentru construirea magaziei pentru alimente, deoarece, în cuvintele reprezentatului Comisiei, „mai întâi se vor remedia lucrările deja executate ce au degradat ansamblul”. Cu toate acestea, au fost achiziţionate containere metalice, în valoare de 158.000 lei şi a fost amenajată o magazie pentru alimente în apropierea bucătăriei centrale.

Un răspuns similar am primit referitor la proiectele de mansardare şi reamenajare a pavilionelor din complexul Neuro-Psihiatrie. Practic, am fost pedepsiţi pentru că, la pavilonul central de la Neurologie, cu ani în urmă, a fost montată tâmplarie PVC tip termopan, iar acoperişul este cu tablă zincată.

– S-au făcut, în 2016, reparaţii capitale la vreuna dintre clădirile în care îşi desfăşoară activitatea secţiile SCJU Cluj-Napoca?

– Da, am avut în 2016 două proiecte majore de reparaţii capitale. Primul a constat în demararea lucrărilor de înlocuire a acoperişului pavilionului cu funcţiuni administrative – respectiv bucătărie, croitorie, spălătorie, uscătorie etc. Tot anul trecut am continuat lucrările de reparaţie şi modernizare la parterul clădirii unde îşi desfăşoară activitatea Laboratorul de Radiologie şi Imagistică Medicală. În total, s-au efectuat reparaţii capitale în valoare de aproape 1.000.000 lei.

– Ce investiţii aţi făcut, în 2016, din venituri proprii şi ce investiţii cu alte finanţări? Cine au fost finanţatorii şi sponsorii SCJU Cluj în 2016?

(Răspunsul, în ediţia de marţi, 7 februarie, a ziarului Făclia)

M. TRIPON

Articole din aceeasi categorie

One Response to Echipamente medicale în valoare de aproape 15 milioane de lei, achiziţionate de SCJU Cluj, în 2016

  1. Pingback: Echipamente medicale în valoare de aproape 15 milioane de lei, achiziţionate de SCJU Cluj, în 2016 – Romania 24