Sterică Fudulea, secretarul general al CNIPMMR: Modificările fiscale vizează firmele mici, nu pe cele mari

Reprezentanții Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) au participat luni la discuții cu premierul Nicolale Ciucă, ministrul Finanțelor – Adrian Câciu, ministrul Economiei – Florin Spătaru, ministrul Muncii – Constantin Budăi și ministrul TurismuluiConstantin Cadariu privind măsurile fiscale propuse de Guvern. Sterică Fudulea (foto), secretarul general al CNIPMMR a prezentat pentru Făclia Cluj propunerile făcute de Consiliu și a apreciat că marea majoritate a moodificărilor fiscale vizează firmele mici și microîntreprinderile, nu pe cele mari.

”Noi am plecat de la un principiu, pe care l-am propus la întâlnirea cu premierul, ca tot ce se întâmplă pe zona Codului fiscal să se aplice pe modelul de la mare la mic. Când vorbim de mare, ne referim la cel mai mare angajator, care este Guvernul sau Statul, unde ar fi trebuit să se eficientizeze cheltuirea banului public, și mai vorbim de companiile mari care au avut o perioadă mai fructuoasă în ultimii ani din pandemie, și care au obținut venituri mai mari. Noi am solicitat un fond de solidaritate, prin care să fie sprijinită dezvoltarea țării. Concret am discutat punctual despre câteva dintre măsurile fiscale propuse, care ar mai putea fi îmbunătățite, anulate sau amânate.” a declarat Sterică Fudulea.

Toate măsurile fiscale trebuie aplicate din 1 ianuarie anul viitor

Una dintre discuții a fost legată de aplicarea măsurilor fiscale. ”După cum știți, unele măsuri ar fi trebuit să se aplice direct de la 1 august, iar altele de la 1 ianuarie 2023. Noi am solicitat ca toate modificările să fie aplicate de la 1 ianuarie, adică la 6 luni după ce sunt anunțate, fiindcă asta prevede legea.” a spus secretarul general al CNIPMMR.

Companiile mari plătesc mai puțin impozit decât microîntreprinderile

”Despre modificarea pragului privind impozitul pe venit de la 1 milion de euro la 500.000 de euro, am arătat că nu ar avea un impact mare în economie, pentru că vorbim despre circa 8.000 de companii. Dar, fiindcă tot discutăm despre impozitul pe venit sau impozitul pe profit plătit de companiile din România, am subliniat că analiza pe care noi am făcut-o arată că în primele 350 de companii din România, care au o cifră de afaceri de peste 100 de milioane, 62 sunt pe pierdere, adică cam 20%, ceea ce nu este chiar ”elegant” – asta ca să nu folosesc alt termen. De aemenea, am adunat impozitul pe profit plătit de aceste companii. Acesta este 0,84% din cifra de afaceri, adică mai puțin decât achită microîntreprinderile, care plătesc 1% din cifra de afaceri.”, a punctat reprezentantul IMM-urilor.

Firmele străine plătesc impozit mai mic decât firmele românești

”Am mai observat că, pe același domeniu de activitate – să spunem farma sau zona energiei electrice și gaze – companiile cu acționariat românesc, indiferent că sunt de stat sau private, au raportat profit și au plătit impozit pe profit în jur de 5%. În schimb, companiile cu acționariat străin au plătit impozit de 0,5-0,7%. Același lucru se întâmplă și în construcții. Companiile românești au plătit un impozit raportat la cifra de afaceri de 3,84%, față de companiile cu acționari străini, care au plătit un impozit de 0,02%. Lucrurile sunt la fel în retail și în alte domenii. În schimb, sistemul bancar este unitar, au undeva între 3,5-4% din cifra de afaceri.”, a detaliat Sterică Fudulea.

Cuantum fix la impozitul pe profit

Alte subiecte abordate au vizat impozitul pe clădiri. ”Privind impozitul pe clădiri, propunerea noastră a fost ca acesta să fie într-um cuantum fix și nu să funcționeze într-o plajă, cum este acum. La clădirile nerezidențiale impozitul este între 1 – 1,3%, și de multe ori primarii merg la maxim, ceea ce nu este predictibil. Așa că am propus un procent fix, de 1%. În plus ar trebui să nu mai existe obligativitatea firmelor să facă reevaluarea clădirilor o dată la 3 ani.

Acest principiu ar urma să se aplice ulterior și la clădirile rezidențiale, unde plaja este acum între 0,1-0,2%. Noi nu am propus nici un procent de această dată, doar am cerut unul fix.” a afirmat el.

Angajatorul trebuie să vină cu bani de acasă

De asemenea, s-a discutat și despre impozitarea salariilor part-time. ”Modificările privind salariile part-time nu sunt corecte, deoarece ar trebui ca angajatorul să vină cu bani de acasă, deoarece pentru un astfel de angajat plata impozitului este prevăzută să fie egală cu cea de la salariul minim pe economie. S-a mai discutat și cu deducerile pentru angajații din construcții, pentru care scutirea este propusă până la 10.000 lei și noi au cerut ca aceasta să funcționeze până la 15.000 lei. Lucrurile au rămas în dezbatere.” a mai afirmat secretarul general al CNIPMMR.

Nimeni nu se atinge de firmele mari și de cele de stat

Concluzia reprezentantului IMM-urilor nu este chiar veselă. ”Este clar că dorința guvernanților este de a aduna mai mulți bani la buget, însă trebuie văzut cum și de la cine se iau. Se pare că două-trei măsuri sunt pentru zona de HoReCa, domeniu care a fost grav afectat în perioada de pandemie. Percepția este una negativă, pentru că s-a mers iarăși pe ideea repede-înainte, fără consultări, iar toate măsurile propuse se îndreaptă către IMM-uri și microîntreprinderi, nu către firmele mari. Dacă ar fi incluse niște măsuri de reducere de personal și eficientizare în zona bugetară, nu era nici o problemă. Însă, din păcate nu e așa: de cei mari și de firmele de stat nu ne atingem”, a încheiat Sterică Fudulea.

Viorel Dădulescu

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut