Dohotaru despre criza gunoaielor: „Dacă nu facem presiuni acum pentru un sistem funcţional de gestionare a deşeurilor, vom trăi într-un oraş şi mai poluat în anii următori”

În urma vizitei de la Pata Rât şi a întâlnirii de la Prefectura Cluj, desfăşurate luni, deputatul USR, Adrian Dohotaru, revine în atenţia presei transmiţând o serie de întrebări adresate Ministrului Mediului Graţiela Leocadia Gavrilescu.
Evident, subiectul dezvoltat de Dohotaru este lacul de levigat şi măsurile de atenuare a impactului de mediu în cazul crizei create la Pata Rât. „ În lipsa colectării separate la sursă pe cel puţin trei fracţii (reciclabil, biodegradabil, rezidual), programate în zile diferite, pe tip de deşeu, în lipsa implementării unor măsuri de prevenire a generării de deşeuri şi în lipsa educaţiei, a sancţiunilor şi a depozitării neconforme, avem la Cluj un lac de levigat, munţi de deşeuri şi poluare care afectează oraşul”, spune deputatul clujean – lucrul pe care îl ştiam deja şi noi, şi ministra.
„La întâlnirea de la Prefectura Cluj, pe care aţi condus-o, a fost propusă şi anunţată ca fiind funcţională de la mijlocul lunii octombrie o staţie de osmoză inversă care să trateze levigatul. Staţia poate trata 165 de metri cubi de levigat, dar scurgerile actuale, potrivit specialiştilor, sunt de 230 de metri cubi. Scurgerile de levigat şi lacul format au mai multe surse: rampa veche, intervenţiile repetate ale pompierilor pentru a stinge incendiile şi depozitul temporar RADP”, aminteşte parlamentarul, interesându-se dacă există un studiu realizat de Agenţia pentru Protecţia Mediului Cluj, în colaborare cu Consiliul Judeţean Cluj şi alte organisme abilitate, cu privire la sursele levigatului, „În cazul în care nu există, când va fi definitivat şi la iniţiativa cărei instituţii? Dacă se constată că o bună parte din scurgerile de levigat vin de la depozitul temporar RADP, din subordinea Primăriei Cluj, ce măsuri iau Ministerul Mediului şi Agenţia pentru Protecţia Mediului Cluj din subordinea sa?”, întreabă, legitim, deputatul USR.
Totodată, acesta reiterează importanţa respectării prevederilor Ordinului Ministrului Sănătăţii 119/2014, cap 1. Art 11, privind distanţa minimă legală de protecţie sanitară între teritoriile protejate şi a depozitelor de deşeuri care produc disconfort şi riscuri asupra sănătăţii populaţiei din Pata Rât, a căror locuinţe se găsesc, subliniază Dohotaru, la mai puţin de 1.000 de metri de platformele de stocare temporară a deşeurilor RADP şi Salprest Rampă. „Amintesc că la Pata Rât au fost evacuate de Primăria Cluj-Napoca sute de persoane, iar locuinţele construite de Primărie pentru aceştia au fost amplasate la 350 de metri de depozitul Salprest şi la 850 de metri de depozitul RADP, amenajate ulterior mutării. Potrivit directorului Direcţiei de Asistenţă Publică Cluj, distanţele de protecţie sanitară avizate pentru cele două platforme temporare au fost asimilate cu cele pentru rampele de transfer, respectiv de 200 de metri, conform prevederilor din Ord. MS 119/2014. DSP Cluj a emis avizul care a fundamentat acordul de mediu pentru cele două depozite temporare din partea Agenţiei de Protecţia Mediului în ciuda acestor disfuncţionalităţi.
În cazul în care avizul DSP şi autorizaţia APM nu respectă prevederile legale şi platformele temporare vor fi închise, ce măsuri vor fi dispuse pentru a asigura continuitatea colectării deşeurilor în judeţul Cluj?”, mai întreabă deputatul clujean. „Dacă nu facem presiuni acum pentru un sistem funcţional de gestionare a deşeurilor, vom trăi într-un oraş şi mai poluat în anii următori”, conchide Dohotaru.
Adriana STUPAR

Articole din aceeasi categorie