Dezvelirea bustului lui Alexandru Vaida-Voevod, la Bobîlna

Satul Bobîlna a avut parte, luni, 18 mai, de un eveniment cu semnificaţii aparte pentru istoria acestor locuri, prin dezvelirea unui bust al marelui om politic, medic şi publicist, Dezvelire-bust-2Alexandru Vaida-Voevod (1872-1950).

Născut la Olpret, Bobîlna de astăzi, Alexandru Vaida-Voevod a fost unul dintre iluştrii politicieni ai perioadei interbelice, ferm susţinător al drepturilor românilor din Ardeal, lider marcant al Partidului Naţional Român din Transilvania, iar după Marea Unire, al Partidului Naţional Ţărănesc. A avut timp de trei mandate funcţia de preşedinte al Consiliului de Miniştri, remarcîndu-se de asemenea şi la conducerea Ministerului de Interne şi a Ministerului de Externe. Devenit unul dintre cei mai apropiaţi colaboratori, prin care Carol al II-lea îşi va legitima regimul autoritar, Vaida-Voevod este numit în 1938 consilier regal, pentru ca în perioada 20 ianuarie – 22 iunie 1940 să fie desemnat la conducerea Frontului Renaşterii Naţionale, „unica organizaţie politică în stat”, sub comanda supremă a Dezvelire-bust-1regelui Carol. Ulterior, evenimentele politice determină ieşirea lui Alexandru Vaida-Voevod de pe scena politică. La 24 martie 1945 este arestat de autorităţile comuniste, iar în 1946 pus în arest la domiciliu, la Sibiu, unde îşi va petrece restul vieţii, pînă la moartea sa, în 1950.

O biografie de excepţie, din care, o pagină memorabilă o constituie contribuţia deosebit de importantă adusă de Vaida-Voevod la înfăptuirea Unirii Transilvaniei cu România. Astfel, la 29 septembrie/12 octombrie 1918, cu prilejul lucrărilor Comitetului Executiv al Partidului Naţional Român desfăşurate la Oradea, s-a hotărît ca naţiunea română din Austro-Ungaria, „liberă de orice înrîurire străină”, să-şi aleagă „aşezarea ei printre naţiunile libere”. Dezvelire-bust-4Rezoluţia Comitetului Executiv a fost citită de către Alexandru Vaida-Voevod în Parlamentul din Budapesta în 5/18 octombrie. La 1 Decembrie 1918, Alexandru Vaida-Voevod este prezent la Marea Adunare Naţională de la Alba-Iulia, unde cei 1228 de delegaţi aleşi ai românilor „din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească” au votat Rezoluţia Unirii care „decretează unirea acelor români şi a tuturor teritoriilor locuite de dînşii cu România”. După acest eveniment istoric, Vaida devine membru al Consiliului Dirigent, pentru a pregăti unificarea administrativă cu Vechiul Regat şi a fost unul din cei patru delegaţi ardeleni care au dus Rezoluţia Unirii, Regelui Ferdinand, pentru a fi ratificată.

Aşadar, dezvelirea unui monument consacrat memoriei ilustrului politician ardelean, în chiar localitatea sa natală, este un gest semnificativ pentru a marca şi păstra un fragment esenţial din istoria Transilvaniei Dezvelire-bust-3şi a României moderne. Un gest care îl onorează pe iniţiatorul acestui demers, deputatul Cornel Itu, precum şi pe cei care au contribuit la materializarea lui, Asociaţia „Cura Tuam Animam” din Dej, în parteneriat cu Consiliul Judeţean Cluj, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj, Primăria Comunei Bobîlna şi Asociaţia „Lucian Blaga” din Dej. De altfel, trebuie subliniat că Asociaţia „Cura Tuam Anima”, avîndu-l ca preşedinte pe consilierul Nelu Anca, este o ferventă susţinătoare a promovării istoriei şi memoriei locale, printre acţiunile sale de pînă acum numărîndu-se dezvelirea de plăci memoriale şi busturi consacrate unor personalităţi din Dej şi din zonă: dr. Cornel Pop, Raul Şorban, Pintea Viteazul. Acţiuni susţinute de deputatul Cornel Itu şi comunităţile cărora generos li se adresează.

Evenimentul de luni s-a bucurat de prezenţa ÎPS Andrei Andreicuţ, mitropolit al Clujului, Maramureşului şi Sălajului, a deputatului Cornel Itu, inspectorului general Valentin Cuibus, de la IŞJ Cluj, primarului municipiului Dej, Costan Morar, preşedintelui Asociaţiei „Cura Tuam Anima”, Nelu Anca, consilieri judeţeni, consilieri locali dejeni, directori de şcoli şi instituţii dejene şi locale, ca de altfel şi numeroşi locuitori ai comunei Bobîlna, împreună cu primarul lor, Augustin Mureşan.

O manifestare de suflet pentru toţi cei prezenţi, punctată de un Te Deum oficiat de un sobor de preoţi în frunte cu mitropolitul Andrei, alocuţiunile rostite de invitaţi, de evocarea vieţii şi activităţii marelui om politic şi care s-a încheiat cu un scurt program artistic.

 „Cunoscînd istoria, eroii, tradiţia, ne facem mai sociabili, mai altruişti, mai iubitori de om şi viaţă” – spunea Nicolae Iorga, menţionînd însă că toate acestea trebuie să le şi înţelegem, pentru că, istoria, eroii şi tradiţia nu există decît prin oameni, prin noi toţi.

M. Vaida

Articole din aceeasi categorie