Raport: Antisemitismul în vremuri de pandemie

Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” a publicat, miercuri, noul raport de monitorizare a antisemitismului în România, care analizează evoluția discursului instigator la ură din mediul online și acțiunile cu caracter extremist, antisemit, manifestate în spațiul public.

Potrivit raportului, discursul instigator la ură continuă să se manifeste intens în mediul online, pe website-uri, blog-uri, platforme de socializare, valorificând teme prezente pe agenda publică (campania de vaccinare, combaterea antisemitismului, studierea Istoriei evreilor și a Holocaustului în școli, declanșarea războiului în Ucraina), „promovând teorii ale conspirațiilor și idei precum «evreii conduc lumea/România»”.

O principală informație din Raport este că, la nivelul autorităților centrale, angajamentul de combatere a acțiunilor extremiste este reconfirmat prin adoptarea Strategiei naționale pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură și prin introducerea în școli a disciplinei Istoria evreilor și a Holocaustului din România. „La nivelul structurilor locale însă, a funcționarilor, magistraților și a structurilor cu atribuții de implementare a legilor și măsurilor adoptate de Parlament și Executiv, se constată o cunoaștere precară, o lipsă de conștientizare a problematicii monitorizate și de responsabilitate, fapt care îngreunează punerea în practică a intențiilor clar afirmate de autoritățile centrale. De aceea – se susține în Raport -, în spațiul public din România continuă să existe străzi și monumente ale unor persoane condamnate pentru crime de război”.

Potrivit raportului, la nivelul societății, segmentul cu atitudini și comportamente extremiste „este încurajat de lipsa de reacție a autorităților și în conjuncturi specifice nu ezită să se exprime și să-și facă auzite prejudecățile și intoleranța”.

„Actele de vandalizare a locurilor cu o simbolistică aparte pentru comunitățile evreiești din România, elogierea memoriei foștilor legionari, a persoanelor condamnate pentru crime de război sau cunoscute pentru atitudinile extremiste, mesajele antisemite în Parlament și trivializarea memoriei victimelor Holocaustului rămân o constantă în spațiul public din România” – se arată în raport.

M. T.