Demersuri în vederea reabilitării Palatului Banffy

Palatul Banffy, care în prezent adăposteşte Muzeul de Artă Cluj-Napoca, urmează să fie supus unor ample lucrări de restaurare şi reabilitare. Potrivit Consiliului Judeţean Cluj proiectul vizează reabilitarea faţadelor clădirii din Piaţa Unirii nr. 30, fiind finalizată deja procedura de elaborare a caietului de sarcini. „Această etapă reprezintă un pas important în procesul de reabilitare, în perioada imediat următoare fiind prevăzută demararea procedurilor aferente etapei de achiziţie a lucrărilor de execuţie. Alături de celelalte investiţii notabile pe care le-am realizat până acum, precum modernizarea spaţiilor expoziţionale sau înfiinţarea unui laborator de restaurare, reabilitarea exteriorului Palatului Banffy va contribui în mod sigur la creşterea atractivităţii acestui important depozitar de valori care cuprinde totodată şi un colectiv valoros de cercetători din domeniul artei”, a declarat Alin Tişe. Palatul Banffy este cel mai important edificiu baroc din municipiu şi unul de referinţă pentru arhitectura de secol XVIII din România, decoraţia arhitecturală în piatră fiind completată cu o serie de sculpturi cu valoare artistică deosebită, realizate de Anton Schuchbauer.
Consiliul Judeţean Cluj deţine dreptul de proprietate doar asupra unei părţi din clădire în timp ce o cotă a fost retrocedată către Paraschiva Roşca, nonagenară din Săliştea Sibiului. Aceasta a motivat în instanţă că este legatară universală a cumnatului său, Nicolae Roşca, negustor care ar fi cumpărat o parte din palatul din Cluj de la Dionisie Banffy, fiul lui Albert Banffy. În prima instanţă, Paraschiva Roşca a optat pentru despăgubiri, dar ulterior a cerut restituirea în natură a cotei parte a imobilului.
Clădirea este înscrisă la prima categorie (A) în lista clădirilor de patrimoniu arhitectural şi artistic naţional al României. Edificiul a fost ridicat în perioada 1774-1785, de către arhitectul german Johann Eberhard Blaumann ca reşedinţă particulară a contelui Bánffy György (devenit mai târziu guvernator al Transilvaniei). Ulterior, clădirii i-au fost date alte destinaţii: reşedinţă de protocol, Cazinou Naţional, clădire de apartamente şi spaţii comerciale, sediu de societăţi industriale. În anul 1925 a fost construit chiar un cinematograf în curtea imobilului, iar în anul 1956, Comuna Urbană Cluj a dat palatul în folosinţă Muzeului de Artă, înfiinţat în anul 1951.
C.P.

Articole din aceeasi categorie