Dacă avem creştere economică, de ce ne-a crescut şi datoria externă?

Recentele declaraţii ale primului ministru, făcute la începutul acestei săptămîni în Parlament, nu au reuşit să risipească incertitudinile privind starea economiei româneşti. Premierul Tudose s-a concentrat asupra anunţului Institutului Naţional de Statistică privind creşterea economică cu circa 5,8% din prima jumătate a acestui an, accentuând că aceasta s-a datorat în mare parte avansului obţinut de industrie, de 1,7%, care îl depăşeşte pe cel realizat de comerţ, de 1,5%. Însă, premierul nu a scos nici o vorbă privind creşterea alarmantă a datoriei externe a României şi nici despre majorarea deficitului de cont curent or a deficitului comercial. Haideţi să vedem cum stau lucrurile.

Recent, Banca Naţională a României a anunţat că datoria externă totală a crescut cu 1,8 miliarde de euro în perioada ianuarie – iunie a anului în curs, iar datoria pe termen lung a ajuns la 69,4 miliarde de euro la 30 iunie (73,6% din totalul datoriei externe), în creştere cu 0,6% faţă de 31 decembrie 2016. Şi datoria externă pe termen scurt a crescut, nivelul înregistrat la 30 iunie fiind de 24,86 miliarde de euro (26,4% din totalul datoriei externe), în creştere cu 6,3% faţă de 31 decembrie 2016. Astfel, în total, atoria externă a României a ajuns la 94,26 miliarde euro, acesta fiind cel mai ridicat nivel, depăşindu-l chiar şi pe cel din decembrie 2014, de 94,086 miliarde euro. Doar către Banca Mondială şi Uniunea Europeană, România mai are de rambursat, până în 2023, peste 4,7 miliarde de euro, trei mari plăţi urmând să fie făcute în 2017 (peste 1,2 miliarde de euro), 2018 (1,4 miliarde euro) şi 2019 (1 miliard de euro). Iar lucrurile nu par a se opri aici, deoarece Ministerul Finanţelor Publice a anunţat că va lansa în septembrie o nouă emisiune de titluri de stat pentru populaţie în cadrul programului FIDELIS, iar din octombrie va oferi un nou instrument de creditare – certificatul de trezorerie.

Şi deficitul guvernamental a crescut considerabil, la acest capitol România fiind campioană europeană. Conform datelor disponibile, în timp ce în Uniunea Europeană şi în zona euro deficitul guvernamental a scăzut cu 0,2% în primul trimestru al acestui an comparativ cu ultimul trimestru al anului trecut, în România deficitul s-a majorat cu 1,3%, de la un deficit de 1,8% din PIB în trimestrul patru din 2016, până la un deficit de 3,2% din PIB în primul trimestru al acestui an.

Tot Banca Naţională a României a afirmat că, în primele cinci luni ale anului în curs, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 1,969 miliarde euro, în creştere cu 14,8%, comparativ cu perioada similară din 2016.

Situaţia nu este mai bună nici în ceea ce priveşte deficitul comercial. În primele cinci luni din acest an, România a înregistrat un deficit comercial de peste 4,46 miliarde euro, în creştere cu aproape 18%, comparativ cu cel din perioada similară a anului trecut. Potrivit datelor prezentate de Institutul Naţional de Statistică, deficitul balanţei comerciale a fost de 4,467 miliarde euro, mai mare cu 680,1 milioane euro decât cel înregistrat în perioada 1 ianuarie – 31 mai a anului anterior. Evident, dacă deficitul comercial creşte, nu vor exista prea multe resurse pentru a reduce din datoria externă.

Privind la toate acestea, tare mi-e teamă ca nu cumva una dintre afirmaţiile premierului – “De fiecare dată când PSD a fost la guvernare a adus bunăstare şi o economie solidă” – să rămână doar un banal şi sforăitor slogan politic.

Viorel DĂDULESCU

Articole din aceeasi categorie

One Response to Dacă avem creştere economică, de ce ne-a crescut şi datoria externă?

  1. Unu'

    Profil de stat bananier. Coluziunea dintre politicieni corupți care nu ne reprezintă și guvernatorul BNR care reprezintă clar băncile, este una dezastruoasă pentru țară. Trebui totuși să recunoaștem că acest carusel infernal al datoriilor către FMI a fost pornit forțat de Boc atunci cînd avea puterea să spună nu. Boc a asumat noi tranșe de datorii atunci cînd nu era nevoie, datorii pe care tot el ar trebui să le plătească.