Creşterea economică se bazează pe consumul gospodăriilor

Consumul gospodăriilor a avut cea mai importantă contribuţie la creşterea economiei româneşti în primul trimestru din acest an, comparativ cu perioada similară a anului trecut, în timp ce exportul a avut o contribuţie negativă pe fondul unei creşteri mai accentuate a importurilor.

Potrivit datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică, din punctul de vedere al utilizării Produsului Intern Brut (PIB), creşterea economică a României s-a datorat, în principal cheltuielilor pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei, al cărei volum s-a majorat cu 5,4%, contribuind cu 3,4% la creşterea PIB, precum şi formării brute de capital fix, al cărei volum s-a majorat cu 4,8%, contribuind cu 0,8% la creşterea PIB. O contribuţie negativă la creşterea PIB a avut-o exportul net (scădere cu 0,6%), consecinţă a creşterii mai accentuate a volumului importurilor de bunuri şi servicii comparativ cu cel al exporturilor de bunuri şi servicii.
Produsul intern brut în primul trimestru al acestui an s-a menţinut, în termeni reali, la acelaşi nivel cu cel înregistrat în trimestrul precedent în timp ce, faţă de acelaşi trimestru din anul 2017, economia românească a înregistrat o creştere cu 4%.
La creşterea PIB, în trimestrul I din 2018 faţă de trimestrul I din 2017, au contribuit aproape toate ramurile economiei, contribuţii importante având industria (cu 1%), cu o pondere de 23% la formarea PIB şi care a înregistrat o creştere a volumului de activitate cu 4,4%, comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor, transport şi depozitare, activitatea legată de hoteluri şi restaurante (cu 0,8%), cu o pondere de 20% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 4,1%.

FMI recomandă o politică fiscală mai strictă

Comisia Naţională de Prognoză indică o creştere a PIB de 6,1% în 2018, urmată de creşteri de 5,7% în 2019 şi 2020 şi de 5% în 2021. În previziunile economice de primăvară publicate la începutul lunii mai, Comisia Europeană (CE) a menţinut estimările referitoare la creşterea economiei României în 2018, la 4,5%, iar pentru 2019 se aşteaptă la un avans de 3,9%. Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) estimează o creştere de 4,6% în 2018 şi de 4,2% în 2019.

Banca Mondială a anunţat recent că economia României va înregistra un avans de 5,1% în 2018, dar a avertizat că această creştere este peste potenţial.
O creştere economică de 5% este preconizată şi de Fondul Monetar Internaţional (FMI), însă în raportul publicat în urma consultărilor din martie de la Bucureşti cu autorităţile române, experţii FMI au atras atenţia că relaxarea fiscală orientată spre stimularea consumului într-un moment în care economia creşte solid ar putea agrava supraîncălzirea. FMI recomandă autorităţilor române să urmeze o politică fiscală mai strictă decât cea prevăzută în planurile actuale pentru a stabiliza economia, să refacă spaţiul de manevră pentru politica fiscală şi să îmbunătăţească gradul de colectare a taxelor şi eficienţa cheltuielilor publice. De asemenea, FMI apreciază că ţinta de deficit bugetar a autorităţilor române, de 3% din PIB, necesită măsuri suplimentare.

Autorităţile române s-au angajat să respecte limita de deficit de 3% din PIB, dar nu şi o reducere nouă reducere a deficitului pe 2018 propusă de FMI. Autorităţile române au mai fost de acord cu prioritizarea marilor cheltuieli de capital, o absorbţie mai eficientă a fondurilor europene, îmbunătăţirea eficienţei cheltuielilor şi o mai bună colectare a veniturilor.

Articole din aceeasi categorie