Consecinţele războaielor

Istorici din mai multe ţări europene dar şi din SUA s-au reunit în aceste zile la Cluj-Napoca pentru a dezbate una dintre cele mai de interes teme ale istoriografiei contemporane: efectele războaielor asupra sănătăţii, demografiei şi a curentelor moderne de gândire. Conferinţa intitulată „War Hecatomb, Effects on Health, Demography, Territory and Modern Thought (19th-21th Centuries)” dezvoltă practic un proiect demarat anul trecut la Lisabona şi care îşi propune să analizeze consecinţele războaielor din epoca modernă şi contemporană dintr-o altă perspectivă decât cea militară, teritorială sau politică.
Evenimentul s-a desfăşurat în perioada 13-15 iunie iar printre participanţi s-au numărat Helena Da Silva, profesor la Universitatea NOVA din Lisabona, Christophe Brennan de la Universitatea din Bon, Antoinette Fauve-Chamoux, director de cercetare al CRS de la L’Ecole des Hautes Etudes en Sciences Sociales (EHESS din Paris, Vojtìch Pojar de la Universitatea Central Europeană din Ungaria, Teibenbacher Peter din cadrul Universităţii din Graz şi Robert Mălina de la Universitatea din Texas, SUA.
Preşedintele Comisiei Internaţionale de Demografie Istorică, prof. univ dr. Ioan Bolovan spune că participanţii la evenimentul ştiinţific de la Cluj-Napoca au încercat să abordeze din perspective diferite ale disciplinelor, cu metodologii şi surse istorice diferite, tot ce a însemnat impactul total al războiului. ‘’Ca exemplu, primul Război Mondial, care a fost primul cel mai lung război al umanităţii, care a durat mai bine de patru ani continuu, a zguduit profund conştinţa publică din Europa şi din întrega lume’’, a spus istoricul clujean. Ioan Bolovan a precizat că acest proiect ştiinţific a demarat anul trecut la Lisabona iar în urma succesului şi interesului arătat pentru această tematică s-a decis ca proiectul să fie continuat la Cluj. ‘’Astfel, în acest an al Centenarului, UBB, Academia Română, Centrul de Studii Transilvane, Comisia Internaţională de Demografie Istorică şi Institutul de Istorie ‘’George Bariţiu’’ au colaborat în a organiza la Cluj această a doua ediţie. Am anticipat cumva tematicile care se abordează în cadrul conferinţei, de la perspectivele demografilor, a istoricilor, antropologilor, a cercetătorilor în ştiinţe politice, a medicilor. Încercăm deci să vedem cum războaiele, în special cele două războaie mondiale, au zguduit conştiinţa publică din Europa şi întrega lume’’, a spus istoricul. Preşedintele Comisiei Internaţionale de Demografie Istorică a menţionat că lucrările cele mai reprezentative ce au fost prezentate în cadrul conferinţei de la Cluj-Napoca vor fi editate la o editură internaţională pentru a face cunoscute realităţile româneşti istoricilor din întreaga lume.
‘’Una dintre posibilităţile de a pătrunde în marea istoriografie este de a publica la editurile internaţionale’’, a menţionat istoricul clujean. Ioan Bolovan mai spune că istoricii din România au început să se apropie de acest tip de abordare metodologică abia în ultimii ani în condiţiile în care în alte ţării occidentale astfel de demersuri au apărut în urmă cu 30 de ani. ‘’În România au apărut în ultimii ani câteva lucrări legate de aspecte privind viaţa soldaţilor pe front, probleme de propagandă, a luptei femeilor şi copiilor pentru a supravieţui acasă, teme care abordează aspecte de mobilizare, de cenzură şi cum au funcţionat aceste instituţii. Istoricii din România au început în ultimii ani să se apropie de o astfel de abordare metodologică deoarece nu putem fi rupţi de fluxul metodologic universal’’, a explicat preşedintele Comisiei Internaţionale de Demografie Istorică.

Comin PURIŞ

Articole din aceeasi categorie