Condamnați la izolare

Elevii cu cerințe speciale din școlile clujene de profil au șanse minime de integrare socială din cauză că activitatea de orientare profesională de care aceștia ar trebuie să beneficieze se derulează mai mult formal. Instituția din județul Cluj responsabilă de evoluția acestor tineri este Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională (CJRAE), însă, din păcate, specialiștii acestei unități se pare că nu au conștientizat suficient rolul pe care-l au în sprijinirea acestor elevi cu nevoi și cerințe particulare.

În județul Cluj funcționează nu mai puțin de opt unități școlare destinate copiilor cu cerințe speciale. Este vorba de Centrul Școlar pentru Educație Incluzivă, Școala Gimnazială Specială Centru de Resurse și Documentare privind Educația Incluzivă/integrată, Școala Gimnazială Specială pentru deficienți de Auz „Kozmutza Flora”, Școala Profesională Specială „Samus”, Grădinița Specială, Școala Gimnazială Specială „Transilvania” Baciu, Liceul Tehnologic Special Dej și Școala Gimnazială Specială Huedin.

Orientarea școlară e o activitate mai mult formală

Evoluția și integrarea socială a tinerilor din aceste școli depinde în mare măsură de orientarea școlară, care ar trebuie să fie asigurată de consilierii Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională (CJRAE).

Ce înseamnă acest lucru? Specialiștii CJRAE trebuie să evalueze fiecare copil și, în funcție de cele constatate, să recomande forma educațională care i se potrivește cel mai bine. În realitate, se pare că experții CJRAE nu-și exercită cum ar trebui atribuțiile privind consilierea tinerilor din aceste școli speciale. Un document remis pe adresa redacției arată că situația copiilor din unitățile școlare destinate elevilor cu nevoi speciale este una alarmantă din punct de vedere al perspectivei de integrare socială. Astfel, se dezvăluie că pentru acești elevi orientarea școlară e o activitate mai mult formală, care se realizează cu întârziere de către consilierii CJRAE, iar de cele mai multe ori nu are la bază interesul copilului ci al școlii. Mai exact, scopul celor de la CJRAE nu este de a asigura suport elevului cu cerinţe speciale ci de a menține clasele de studiu și posturilor profesorilor.

400 de elevi lăsați fără consiliere școlară

Ca exemplu, pe parcursul anului școlar anterior, la Liceul Tehnologic „Samus”, unitate școlară în care sunt înscriși anual aproximativ 400 de elevi cu cerințe educaționale speciale, nu s-au derulat activități de consiliere școlară și vocațională a copiilor. Asta înseamnă că șansele acestor elevi de a găsi cele mai bune opțiuni sunt minime.

Mai mult, documentul amintit mai arată că reprezentanții CJARAE emit cu întârziere certificatele de orientare școlară, ceea ce face ca mulți elevi cu cerințe speciale să urmeze la întâmplare anumite forme de studiu. Astfel, apare riscul fie de a nu le putea valorifica potențialul fie ca elevii să nu poată răspunde cerințelor particulare. Potrivit normelor, la începutul unui an școlar, copiii cu nevoi speciale, trebuie să aibă întocmite certificatele de orientare. Cu toate acestea, în județul Cluj nici la începutul anului 2019 nu era finalizat procesul de eliberare a certificatelor școlare pentru anul școlar ce a debutat în septembrie 2018.

Psihologii școlari încearcă să fenteze

Situația nu este mai fericită nici în cazul elevilor cu cerințe speciale din școlile normale. Mulți dintre aceștia abandonează școala din cauză că nu le sunt asigurate condițiile de studiu adaptate nevoilor proprii. Specialiștii în acest domeniu spun că abandonul școlar e însă mușamalizat deoarece confirmarea oficială ar duce la desființarea unor posturi/catedre. Situația ar putea fi însă pevenită dacă experții CJRAE și-ar îndeplini cum trebuie atribuțiilor ce le revin și ar consilia elevii, părinții și profesorii în cazurile cu risc crescut de renunțare la studii.

Regulamentul privind organizarea și funcționarea CJRAE aprobat prin Ordinul nr. 5555/2011 e foarte clar în privința numărului de ore de specialitate pentru elevii cu anumite dificultăți. „4 ore/săptămână de predare în specialitate sau ore în cadrul curriculumului la decizia școlii” și 22 ore/săptămână de „activități de pregătire metodico-științifică și complementară, stabilirea măsurilor și întocmirea programelor de prevenire și intervenție psihoeducațională, (IARĂȘI) activități metodico-științifice, colaborarea cu comunitățile locale, participarea la ședințe și lectorate cu părinții, la comisiile metodice și consiliile profesorale cu tematică specifică, respectiv activități de diriginte la solicitarea conducerilor unităților de învățământ în care își desfășoară activitatea”.

În ciuda acestor prevederi, cadrele didactice spun că reprezentanții CJRAE au solicitat informal conducerilor școlilor clujene să nu supraaglomereze psihologii școlari, limitându-le la 2 ore/săptămână programul de predare la clasă.

Abandonul școlar, specific comunităților sărace

Abandonul școlar este un fenomen care se înregistrează nu numai în rândul elevilor cu nevoi speciale. Astfel, din cei 97.017 de elevi aflați în anul 2018 în evidența Inspectoratului Școlar Județean, 3.223 nu s-au mai regăsit în anul școlar următor. Asta înseamnă o rată a abandonului școlar de aproximativ 4 la sută. În realitate acest fenomen s-ar afla în trend ascendent cu o rată reală de aproximativ 20%. De asemenea, 35% dintre elevii din învățământul profesional renunță la școală după trecerea din gimnaziu în ciclul liceal, deși pe piața clujeană e nevoie de forță de muncă iar agenții economici sunt dispuși să angajeze inclusiv persoane necalificate, pe care să le profesionalizeze ulterior.

Conform unui document transmis de ministrul Educației, Ecaterina Andronescu Parlamentului României ca urmare a unei interpelări pe tema abandonului școlar, în județul Cluj, cei mai mulți elevi aflați în situație de risc de părăsire timpurie a școlii provin din comunitățile sărace din județ, cum ar fi Aghireș Fabrici, Apahida, Cămărașu, Câmpia Turzii, Ciurila, Florești, Frata, Gilău, Gherla, Huedin, Iclod, Iara, Luna, Mica, Mociu, Palatca, Turda, Sâncraiu și Viișoara.

În documentul semnat de ministrul Andronescu se arată că în privința unităților de învățământ din zona de munte a județului Cluj, acestea nu se confruntă cu fenomentul de părăsire timpurie a școlii, elevii de aici finalizându-și gimnaziul și continuându-și studiile de liceu sau școală profesională. Ca exemplu, pentru școlile din mediul rural din județul Cluj, la finalul anului școlar 2017-2018 au existat 23 de școli fără repetenți sau corigenți, 11 dintre acestea fiind situate în zona de munte.

C.P.

Articole din aceeasi categorie

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *