Clujul a mai pierdut un monument istoric

Un incendiu puternic a distrus, la sfârşitul săptămânii trecute biserica ortodoxă monument istoric din localitatea Făureni, comuna Vultureni. Este a doua biserică monument istoric din judeţul Cluj care cade pradă focului în ultimii cinci ani din cauza nepăsării şi superficialităţii celor puşi să protejeze patrimoniul cultural naţional.
Flăcări ameninţătoare s-au ridicat în noaptea de vineri spre sâmbătă din biserica de lemn cu hramul Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril, care datează din 1874. Localnicii au văzut târziu focul iar până la venirea pompierilor vâlvătaia a pus stăpânire pe întreg lăcaşul de cult. Din fericire nimeni nu a fost rănit. Incendiul a fost stins după patru ore, pompierii intervenind cu trei autospeciale. reprezentanţii ISU Cluj spun că incendiul ar fi izbucnit din cauza unui coş de fum care nu a fost izolat corespunzător.
Biserica a fost ctitorită în anul 1874, prin eforturile şi contribuţía credincioşilor. Lăcaşul de cult a fost construit din lemn, în formă de navă şi a fost acoperit cu tablă. Printre preoţii slujitori la biserica din Făureni s-a numărat şi Teofil Herineanu, ajuns ulterior Arhiepiscop al Vadului, Feleacului şi Clujului. Între anii 2002-2003 au avut loc lucrări majore de reparaţii. A fost montat un iconostas nou, sculptat în lemn de tei, au fost înlocuite tetrapoadele şi candelabrele, iar biserica a fost pictată în tehnica tempera de pictorul Manciu Matei. Lipsa măsurilor de prevenire anti-incendiu este unul dintre factorii care pun în pericol bisericile din lemn.
Majoritatea acestor monumente nu sunt prevăzute cu plan de combatare a incendiului, iar cele care au măsuri PSI, fie au extinctoarele expirate, fie găleţile, târnăcoapele sau lopeţile sunt inutilizabile. Din lipsa acestor măsuri, în urmă cu cinci ani o altă biserică monument istoric a fost distrusă integral în urma unui incendiu provocat de un scurtcircuit. Este vorba de biserica din lemn din localitatea Dealu Negru, datată din 1765 şi care avea hramul “Înălţarea Domnului”. Tot din astfel de cauze, în 1973 a ars biserica din lemn de la Nicula, în locul ei fiind adusă Biserica din lemn din Năsal Fânaţe.
Din păcate, alte asemenea bijuterii ale arhitecturii din lemn din judeţul Cluj, şi nu numai, vechi de sute de ani, de o valoare inestimabilă, sunt sortite morţii lente, dar sigure. Şi asta pentru că fondurile alocate de autorităţi pentru restaurare sunt insuficiente sau lipsesc cu desăvârşire, dar şi din cauza nepăsării preoţilor şi enoriaşilor care preferă să ridice biserici noi iar pe ele vechi să le abandoneze pur şi simplu. Bisericile sunt formele monumentale ale arhitecturii de lemn româneşti, deoarece o foarte lungă perioadă de timp credinţa ortodoxă a românilor din Transilvania nefiind recunoscută ca religie oficială de către autorităţi, credincioşii au putut să-şi ridice numai biserici de lemn, pentru cele de zidărie trebuind să ceară aprobare de la autorităţi.
În judeţul Cluj, există peste 80 de biserici din lemn vechi, majoritatea situate în zona central nord-vestică a judeţului. Raportat la numărul de biserici de lemn de la începutul secolului XX, numărul acestor monumente s-a înjumătăţit din multiple cauze. Multe dintre acestea au fost demolate, altele au fost vândute sau înstrăinate de comunitate pentru a obţine bani în vederea construirii de biserici noi, câteva dintre monumentele de cult din lemn au ars, iar altele sunt lăsate pur şi simplu în ruină. Deşi există o legislaţie a protejării şi conservării patrimoniului, începând cu Legea Patrimoniului nr. 58/1974, Legea nr.5/2000-secţiunea a III-a-zone protejate, directivele şi convenţiile europene asumate de România, precum şi de planurile de amenajare a teritoriului şi urbanism (PAT, PUG) şi terminînd cu ultimele măsuri legislative în domeniu, respectiv Legea nr.422/2004, bisericile din lemn din judeţul Cluj, dar şi alte edificii de patrimoniu nu se bucură de niciun fel de sprijin. Un studiu făcut de specialişti din cadrul Muzeului Etnografic al Transilvaniei arată că din cauza nepăsării oamenilor, bisericile din Căianu, Călăraşi – Turda şi Macău sunt distruse în proporţie de 90%, iar în multe altele ploaia pătrunde în interior spălând pictura de pe boltă şi pereţi.

Cosmin PURIŞ

Articole din aceeasi categorie