Clujenii, aşteptaţi să-i omagieze pe luptătorii anticomunişti

Clujenii sunt aşteptaţi astăzi să le aducă un omagiu celor care au luptat împotriva regimului comunist instalat în România începând cu martie 1945. În acest context, municipalitatea clujeană va organiza, începând cu ora 10, o ceremonie de depunere de jerbe de flori şi o slujbă de pomenire la Monumentul Rezistenţei Anticomuniste din Cluj-Napoca. Evenimentul se înscrie în seria de acţiuni Cluj 100. Ziua de 9 martie este, în urma unei legi publicată în decembrie 2011, „Ziua Deţinuţilor Politici Anticomunişti” şi coincide, deloc întâmplător, cu data pomenirii celor 40 de Mucenici.

Fostul preşedinte al Filialei Cluj a Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici, medicul Traian Neamţu spune că, în cei aproape 29 de ani de la căderea regimului comunist, în judeţul Cluj foştii deţinuţi politici au încercat să realizeze din resurse proprii câteva lucruri importante pentru a cinsti memoria celor care s-au sacrificat pentru libertate şi democraţie în perioada 1945-1989. „În anul 1990, după lovitura de stat neocomunistă, foştii deţinuţi politici am început să ne adunăm şi să ne organizăm. A luat fiinţă AFDPR, cu sediul la Bucureşti şi filiale în fiecare judeţ. Am luat parte la constituirea lor şi în special a Filialei Cluj facând parte şi din conducerea ei. Eram aproape 10.000. Tabel cu aproape 4.000 de foşti deţinuţi politici trebuie să fie în arhiva asociaţiei. Cartea Albă a Rezistenţei Anticomuniste din judeţul Cluj cuprinde peste 3.000 de nume. A fost greu, uşor nu mai are azi importanţă, dar am început să facem ceva în amintirea celor care s-au sacrificat în lupta crâncenă cu regimul comunist criminal şi ateu. Ce am reuşit să facem, se mai poate vedea, pe strada Republicii nr. 23 unde a fost primul sediu al securităţii comuniste condus de Patriciu, venit din lagărele de exterminare. Am reuşit să fac, din bani proprii, două celule din scândură, aşa cum au fost şi în acel loc. Într-o sală am reuşit să facem un muzeu, care la fel se poate vedea, de o importanţă mare pentru noi. Apoi un Monument al Rezistenţei Anticomuniste lângă Parcul Central care se vede bine. Greutăţile prin care am trecut le ştim câteva persoane. Dar de noi aparţinea Gherla, penitenciarul, unde există una dintre cele mai groaznice puşcării din lume lăsate moştenire de Maria Tereza. De-a lungul zecilor şi chiar se poate spune şi sute de ani a fost suptă, distrusă viaţa multor eroi ai neamului românesc. Cu oameni de suflet, dintre foştii deţinuţi politici am început să-i căutam prin scripte pe cei care nu mai erau, pe cei impuşcaţi. Nu pot să nu reamintesc pe Gherasim, Ramboiu, Emil Ungur, Pop Florian etc. S-au găsit aproape 400 de nume morţi în puşcăria Gherla şi 53 impuşcaţi apoi cu greu s-a putut face un mic muzeu în puşcăria Gherla, dar de o importanţă sufletească inegalabilă pentru noi în sala de execuţie a acelor de 53 de eroi ai neamului împuşcaţi mişeleşte de criminalii comunişti.(…) Apoi crucea de 22 de metri şi ansamblul memorial din cimitirul ortodox pe un teren cumpărat de asociaţie, toate sunt legate de numele şi sufletul nostru în amintirea fraţilor de suferinţă care au pierit între zidurile grele a celor trei pavilioane din incinta Penitenciarului Gherla(…) Urmează apoi alte cruci de realizat mai multe, peste 100, la locul unde au fost aruncaţi în gropi comune fără cruce, fără un semn, atât cât însemna pentru comunişti omul. Nu pot să nu amintesc munca deosebit de grea pentru realizarea crucilor fără bani şi care totuşi s-a realizat din bunavoinţa inginerului Pop Florian. Aceste mari realizări pentru noi şi mici pentru alţii ne reprezintă. Ne-am mândrit şi ne mândrim cu ele şi în acelasi timp suntem mulţumiţi, cei care mai suntem. De multe ori meditez azi cât de greu a fost să le realizăm şi apoi să le păstram, nu s-a oferit nimeni să ne ajute, nicio instituţie civilă sau religioasă. Dar au fost mulţi şi multe care ne-au făcut mari greutăţi”, arată fostul deţinut politic. Traian Neamţu are acum 84 de ani şi este unul din foştii deţinuţi de la Gherla şi Periprava, condamnat la 10 ani pentru că a vrut să îl împuşte pe Gheorghiu-Dej. Traian Neamţu s-a născut în comuna Mintiu Gherlii, din judeţul Cluj, într-o familie de oameni gospodari şi înstăriţi, fiind cel mai mic dintre cei patru fraţi. După venirea la putere a regimului comunist, familia sa a avut de suferit din partea autorităţilor, care i-au impus cote şi impozite mărite, casa le-a fost luată şi a fost dată Miliţiei, iar grajdul a fost transformat în sediu pentru CAP. În 1956 a pus la cale cu mai multe persoane să-l împuşte pe Gheorghe Gheorghiu-Dej şi să se extindă revoluţia din Ungaria în ţările socialiste. Grupul din care făcea parte a fost descoperit de Securitate, iar membrii săi au fost arestaţi şi duşi la Gherla, la Securitate, apoi la Cluj. În 1958 a fost condamnat de Tribunalul Militar Cluj la zece ani de închisoare, iar ulterior a mai primit cinci ani de pedeapsă şi a fost încarcerat la Gherla. De aici a fost dus în Balta Brăilei, la Stoieneşti, unde a lucrat la finalizarea unui dig de şapte metri înălţime. De la Stoieneşti au urmat alte colonii de muncă – Grindu, la tăiat de stuf, la Strâmba, la Salcia şi Periprava, unde a lucrat la construirea a două blocuri din cărămizi pentru ofiţeri şi gardieni. La Periprava l-a cunoscut pe torţionarul Ion Ficior. După ispăşirea pedepsei, în anul 1964, şi reeducarea obligatorie, Traian Neamţu şi-a reluat studiile de medicină, specializându-se ca doctor în psihiatrie. În 1977 a fost numit şeful Centrului de Sănătate Mintală din municipiu, o secţie a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj, pe care l-a condus până la pensie. După 1989, Traian Neamţu a condus filiala Cluj a AFDPR Cluj, fiind iniţiatorul proiectului Monumentului Rezistenţei Anticomuniste din Cluj-Napoca, inaugurat în 2006.

C.P.

Articole din aceeasi categorie