Clujana scapă de insolvenţă, nu şi de probleme

Privatizările eşuate, managementul dezastruos şi dezinteresul au dus la dispariţia majorităţii fabricilor simbol ale Clujului. Au fost şi unele societăţi care au continuat să supravieţuiască însă în condiţii precare şi fără o perspectivă certă de revitalizare. Printre acestea se numără şi Clujana, cândva unul dintre brandurile importante nu doar al Clujului, ci şi al României în domeniul industriei pielăriei şi încălţămintei.

În perioada de maximă dezvoltare, pe platforma Clujana funcţionau mai multe fabrici: de argăsire piele, fabrică de tălpi de pantofi şi fabrică de curele de transmisie, unică în Europa. La aceste întreprinderi lucrau peste 9.000 de oameni. Acum, la ce a mai rămas din vechea Clujana mai lucrează doar 85 de persoane. Tribunalul Comercial Cluj a dispus ieri ieşirea din insolvenţă a producătorului de încălţăminte, după doi ani de la deschiderea procedurii. Cu toate acestea, problemele fabricii clujene nu dispar. Dimpotrivă, după cum arată situaţia în prezent, nu este exclus să se ajungă din nou la insolvenţă.

Istorie veche

Fabrica de încălţăminte din Cluj a fost fondată în anul 1911, de familia Renner. Pe atunci purta numele de „FABRICA DE PIELE FRAŢII RENNER & CO”, iar după Primul Război Mondial a devenit cea mai mare fabrică de încălțăminte din Estul Europei. În anii ’80 – ’90, Clujana a fost identificată ca fiind cea mai mare fabrică din industria tăbăcăriei din România, peste 90% din producţia fabricii fiind trimisă la export. Printre statele care importau produse cu sigla pe care trona un cocoş s-au numărat URSS, Germania, Franţa sau Olanda.

Cocoşul a început să se „ofilească”

După 1992, societatea Clujana a intrat în declin, deoarece numărul comenzilor a început să se reducă considerabil. Situaţia s-a înrăutăţit tot mai tare, astfel că în 1999 fabrica a fost nevoită să-şi sisteze complet activitatea. Nu mai puţin de 2.800 de oameni au rămas atunci fără locuri de muncă.

Producţia a fost reluată abia în 2003, după ce Guvernul a adoptat Ordonanţa nr. 47 din 10 iulie, prin care a fost transferat pachetul de acţiuni al Clujana SA din proprietatea privată a statului şi din administrarea Autorităţii pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului (APAPS) în proprietatea privată a judeţului Cluj şi în administrarea Consiliului Judeţean Cluj.

De atunci, la conducerea fabricii s-au perindat mai mulţi directori impuşi de Consiliul Judeţean Cluj, însă managementul promovat de aceştia s-a dovedit a fi păgubos pentru unitatea economică clujeană.

Printre aceştia s-au numărat Dorinel Şumlea. În perioada mandatului său, Clujana a înregistrat pierderi considerabile, însă, cu toate acestea, Consiliul Judeţean Cluj, acţionarul principal, a rămas indiferent faţă de declinul financiar al fabricii.

Salarii babane pentru directori, mărunţiş pentru angajaţi

Un alt director de al cărui nume se leagă adâncirea crizei de la Clujana a fost Radu Ţărmure. El s-a aflat în fruntea fabricii în perioada aprilie 2010 – aprilie 2012, timp în care s-au înregistrat numeroase nereguli financiare. De altfel, aceste derapaje de natură financiare au fost cuprinse într-un raport al Curţii de Conturi realizat în luna mai 2012.

Experţii în audit financiar au constatat atunci, printre altele, că au fost acordate salarii şi indemnizaţii directorilor, respectiv membrilor consiliului de administraţie, peste limita prevăzută de actele normative în vigoare, prejudiciul cauzat societăţii Clujana SA fiind de 58.000 lei. În tot acest timp, muncitorii câştigau abia cîte 1.000 lei lunar. Numai că toate acestea nereguli au fost trecute cu vederea odată cu decesul lui Radu Ţărmure, în anul 2013.

Insolvenţă şi executare silită

Doi ani mai târziu, mai exact în 17 aprilie 2015, în fruntea societăţii Clujana este instalat, cu girul Consiliului Judeţean Cluj, liberalul Florin Gliga. La acea dată, el făcea deja parte din Consiliul de Administraţie al fabricii. Deşi se spera că Gliga va reuşi relansarea societăţii, lucrurile au mers într-o cu totul altă direcţie: spre insolvenţă.

Conducerea Clujana a solicitat, în 2018, instanţei Tribunalului Specializat Cluj deschiderea procedurii de insolvenţă cu plan de organizare, după ce Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a demarat procedura de executare silită a societăţii pentru o datorie de 13 milioane de lei. În cadrul acestei proceduri, au fost scoase la vânzare mai multe spaţii comerciale şi imobile pe care fabrica de încălţăminte le deţinea în Cluj-Napoca. ANAF a scos atunci la vânzare un spaţiu comercial de 118 metri pătraţi de pe strada Teodor Mihaly, hala de producţie în suprafaţă de 2.296 mp şi terenuri de 8.000 de mp. Preţul de pornire pentru spaţiile şi terenurile scoase la licitaţie a fost de 28.560.610 lei. Din totalul datoriilor pe care societatea le avea la stat, 5,1 milioane lei reprezintau taxe şi impozite la stat, 5,5 milioane lei constituiau contribuții neachitate pentru pensii, 220.000 de lei sume neachitate la bugetul pentru șomaj, precum și restanțe de 2,1 milioane lei la bugetul asigurărilor de sănătate.

În final, activele Clujana au fost cumpărate de Consiliul Judeţean Cluj contra sumei de 22.072.808 lei. Tranzacţia a vizat nouă imobile, terenuri și construcții, respectiv birouri, spații comerciale, curți și hale de producție, care au trecut în proprietatea județului Cluj.

Din suma încasată din vânzarea acestor active a fost achitată o datorie de 99.499,46 lei către Consiliul Judeţean Cluj, alte datorii istorice, anterioare deschiderii procedurii de insolvenţă, în valoare de 16.085.630 lei, precum şi datorii acumulate după deschiderea procedurii de insolvenţă, până la finele lunii noiembrie 2018, în cuantum de 3.448.158 lei.

Aşadar, în urma achitării acestor datorii, în conturile Clujana ar fi trebuit să rămână 2,5 milioane de lei.

Perspective sumbre

Deşi Clujana s-a achitat de datoriile pe care le avea faţă de diverşi creditori, instanţa a dispus abia joi închiderea procedurii generale a insolvenţei şi reinserţia societăţii în activitatea economică.

„Dispune închiderea procedurii generale a insolvenţei debitoarei Clujana S.A. Dispune reinserţia societăţii debitoare CLUJANA S.A. în activitatea economică. Dispune notificarea prezentei sentinţe Direcţiei Generale Regionale a Finanţelor Publice Cluj-Napoca şi Oficiului Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Cluj şi tuturor creditorilor prin publicare în BPI. Descarcă administratorul judiciar de îndatoriri şi responsabilităţi”, se arată în hotărârea Tribunalului Specializat Cluj.

Întrebarea care se pune este dacă societatea va reuşi să se relanseze şi să se impună pe piaţa de încălţăminte, după ce a trecut prin această procedură de insolvenţă. Numai că, după cum merg lucrurile, va fi foarte greu să se reuşească acest lucru.

Spre exemplu, pentru relansarea activităţii, în planul de reorganizare s-a propus deschiderea a 8 noi magazine în anul 2019. Numai că administratorul special a reuşit să deschidă doar 6 magazine. Aşadar, în aceste condiţii este greu de crezut că se va reuşi creşterea suficient de mare a veniturilor din vânzarea de încălţăminte.

O altă problemă este lipsa de personal calificat care să asigure realizarea unei producţii care să permită menţinerea societăţii pe linia de plutire. Deşi administratorul judiciar a recomandat ca pentru o producţie lunară de 10.000 de perechi de încălţăminte să existe 145 de angajaţi, în prezent societatea mai are doar 85 de salariaţi, din care 6 contracte de muncă sunt suspendate pentru concedii de îngrijire a copiilor.

Pe lângă toate acestea, un control al Curţii de Conturi, efectuat la nivelul acestei societăţi în 2018, a scos la iveală o serie de nereguli. Printre acestea s-au numărat operaţiuni de înregistrare în contabilitate fără documente justificative, prejudiciul fiind estimat la 94.000 lei. Totodată s-a constatat că au fost acordate sume de bani cu titlul de „avans sală”, fără ca acestea să fie recuperate. În aceste cazuri, paguba adusă societăţii a fost de 143.000 lei.

Optimism sau simple declaraţii?

Prin urmare, dacă nu se va schimba strategia de management la nivelul Clujana, iar cei din Consiliul Judeţean Cluj, acţionarul societăţii, nu vor conştientiza faptul că trebuie luate altfel de măsuri pentru rentabilizarea activităţii, este posibil ca producătorul de încălţăminte să ajungă din nou în insolvenţă. Numai că într-o astfel de situaţie se va merge direct spre faliment, deoarece legea nu mai permite o nouă reorganizare în următorii cinci ani.

Directorul fabricii Florin Gliga este însă optimist, precizând că ieşirea din insolvenţă dă un nou suflu companiei. „În domeniul nostru de activitate este dificil să rămâi competitiv. E nevoie fie să atragi investiţii constante, fie să consolidezi business-ul. După reintegrarea în economie, ne concentrăm atenţia spre consolidare”, a declarat Florin Gliga, administrator special Clujana.

Articole din aceeasi categorie

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *