Cinci contabili pentru o piuliţă

Una dintre marile pasiuni ale politicienilor români, mai vechi sau mai noi, este modificarea prevederilor fiscale. După ’89, nu a fost an lăsat de Dumnezeu în care legislaţia să nu se modifice copios, pentru ca apoi să se constate că modificările cu pricina trebuie şi ele modificate. Şi tot aşa şi iar aşa. Anul trecut se pare că s-a înregistrat un record în materie, date neoficiale avansând cifra minimă de 700 de modificări. Poate să fi fost şi mai multe, dar mă îndoiesc că cineva a mai avut nervi să le numere pe toate.

Nici anul acesta nu face excepţie de la regulă, ba chiar dimpotrivă: datele prezentate de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) arată că în primul trimestru al anului Codul fiscal a suferit cu 173% mai multe schimbări ca în 2017, ajungîndu-se la 120 de articole modificate sau completate în numai trei luni, adică exact 40 de modificări pe lună sau, dacă preferaţi, peste 1,3 noi prevederi pe zi. Să te apuce nebunia, nu alta.

Oricât de puţină simpatie ai avea pentru categoria profesională a contabililor, nu poţi să nu-i compătimeşti. Măcar un pic. Oare cum s-or descurca în noianul ăsta de modificări, completări, articole abrogate şi puncte noi adăugate la articolele încă rămase în vigoare? Până la urmă nu-i de mirare că însuşi legiutorul uită despre ce este vorba, cum se întâmplă, spre exemplu, cu scutirile de la plata CAS de care beneficiau firmele de tip SRL-D, care s-au dus pe apa revoluţiei fiscale după trecerea contribuţiilor sociale de la angajator la angajat. Aşa că, dacă se doreşte ca facilităţile respective să fie acordate în continuare, va fi nevoie de încă o modificare fiscală.

Şi situaţia nu-i nouă, este cronică. Anul trecut, peste 86% dintre participanţii la un sondaj realizat de acelaşi CNIPMMR spuneau că s-au lovit de piedici administrative la iniţierea, derularea sau consolidarea afacerii şi cereau înfiinţarea unui “departament de debirocratizare” în cadrul tuturor ministerelor. Culmea, în primăvara anului trecut, guvernul PSD de atunci aprobase un Plan de acţiuni pentru reducerea sarcinilor administrative impuse mediului de afaceri. Planul urma să aibă şase etape: 1. nominalizarea şi actualizarea, în fiecare minister, a echipelor responsabile cu realizarea acţiunilor de simplificare – termen 7 aprilie; 2. convocarea, la Guvern, a noilor echipe – termen 11 aprilie; 3. centralizarea raportărilor privind simplificarea – termen trimestrial; 4. coordonarea, împreună cu Ministerul pentru Mediul de Afaceri, a implementării măsurilor propuse – termen permanent; 5. derularea proiectelor finanţate din fonduri europene care vizează debirocratizarea şi e-guvernarea şi implementarea lor – termen neprecizat; 6. actualizarea iniţiativelor de simplificare şi a bazei comune de date rezultate în urma implementării proiectelor de măsurare a costurilor administrative. Dar guvernul a fost mazilit chiar de PSD şi de planul cu pricina nu ştiu să se mai fi auzit ceva.

Acum, CNIPMMR propune iniţierea unui program de simplificare a cadrului legislativ, similar cu Programul REFIT iniţiat de Comisia Europeană încă din 2002, care să asigure, printre altele, abrogarea şi eliminarea actelor normative inutile şi irelevante sau înlocuirea actelor obligatorii din punct de vedere juridic cu alternative mai puţin stricte, cum ar fi acordurile voluntare.

Nu ştiu de ce, dar tare mi-e teamă că nimic bun nu va fi pus în practică şi că vom continua să avem nevoie de cinci contabili ca să producem o amărâtă de piuliţă.

Viorel DĂDULESCU

Articole din aceeasi categorie

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *