China mizează pe ţările din Europa de Est şi din Balcani

AFP

China şi-a continuat ofensiva diplomatică în ţările Europei Centrale şi de Est, cu ocazia summitului care a avut loc în Bulgaria, nouă etapă a desfăşurării de infrastructuri chineze în această regiune.

Cu toate acestea, contextul s-a modificat după ultima reuniune în acest format, denumit 16+1, desfăşurată la sfârşitul lui 2017 la Budapesta: China şi SUA s-au angajat în “cel mai mare război comercial” din istorie prin intrarea în vigoare a taxelor vamale americane impuse asupra produselor chineze, în valoare de zeci de miliarde de dolari, şi anunţarea unei riposte simetrice din partea Chinei.

Prin urmare, Beijingul nu doreşte să deschidă un alt front cu UE şi premierul chinez Li Keqiang va adopta o atitudine curtenitoare la summitul din Sofia, opinează Francois Godement, şeful programului UE-China al European Council on Foreign Relations (ECFR).

China ştie că Bruxellesul vede uneori cu ochi răi dorinţa sa de a-şi întări prezenţa economică în UE, flancul de Est.

Astfel se explică declaraţiile liniştitoare ale lui Li făcute la Sofia, în timpul întrevederii sale cu omologul bulgar Boiko Borisov. “Unii ar putea spune că această cooperare 16+1 poate diviza Europa, însă nu este adevărat. Cooperarea 16+1 nu este în niciun caz o platformă geopolitică”, a subliniat premierul chinez.

Potrivit lui Li, “China susţine integrarea europeană şi unitatea UE (…), forţă importantă pentru prosperitatea globală şi pace”, “care susţine multilateralismul”, a adăugat el.

Fără a renunţa la ambiţiile sale în Estul şi Sudul Europei. În cadrul summitului de la Sofia, Li Keqiang a anunţat deschiderea unei linii de creditare de aproape 3 miliarde de euro pentru proiecte în ţările Europei Centrale şi de Est. Construcţii de autostrăzi, de parcuri industriale, de centrale electrice, de reţele de fibră optică şi multe alte şantiere se înscriu în cadrul “noului Drum al Mătăsii”, imaginat de Beijing pentru a facilita transportul rapid de mărfuri între Europa şi Extremul Orient.

Proiectul cel mai simbolic este construcţia unei linii de tren de înaltă viteză între Atena şi Budapesta, care să treacă prin Macedonia şi Belgrad şi care ar deschide un coridor între Marea Egee şi inima Europei.

De la promisiune până la realizare mai este un pas, iar “ţările din Europa de Est sunt dezamăgite de nivelul actual de investiţii chineze”, subliniază Godement, care constată de asemenea “o lipsă de interes pentru împrumuturile” chineze.

Investiţiile chineze nu constituie decât 3% din investiţiile totale în Europa Centrală şi de Est, dezvăluie un raport al ECFR. În schimb, faptul că Beijingul se întâlneşte separat cu ţări din Europa Centrală şi de Est, dintre care 11 sunt membri ai UE, , nu este deloc lipsit de importanţă.

Articole din aceeasi categorie

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *