Cercetător dr. ing. Otilia Bobiş, USAMV: S.O.S. albinele româneşti, Apis Mellifera Carpatica!

Albinele româneşti – cele mai valoroase din Europa prin calitatea excepţională a mierii şi polenului pe care le produc -, sunt, pe zi ce trece, tot mai ameninţate cu dispariţia, din cauza insecticidelor şi erbicidelor folosite în agricultură.

Pesticidele Clotianidin, Imidaclopid, Tiametoxam au fost interzise în Uniunea Europeană la 1 decembrie 2013. Totuşi, fungicidul Imazalil (care apare şi sub denumirile de enilconazol, sulfat de enilconazol, mononitrat de imazalil, fosfat de imazalil, sulfat de imazalil), cu care sunt tratate seminţele înainte de plantare, este autorizat în 24 de state membre ale UE, inclusiv în România, până la 31 decembrie 2021, deşi este cancerigen. Pe de altă parte, extinderea culturilor cu organisme modificate genetic – floarea soarelui şi rapiţă – dăunează major vieţii albinelor. Extrem de periculos pentru menţinerea efectivelor de albine autohtone este şi procedeul de însămânţare artificială a mătcilor cu material de reproducţie adus din străinătate. În ţară există câteva nuclee de producători de matcă modificată genetic, pe care o vând, prin oferte online, apicultorilor fără experienţă, interesaţi exclusiv să obţină producţii mari de miere: cantitate fără calitate.

***

Riscurile, în continuă creştere, pentru rasa autohtonă de albine ne-au fost explicate de cercetător dr. ing. Otilia Bobiş, specialist în apicultură, cadru didactic asociat la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară (USAMV).

În apicultură nu este deloc indicat să se aducă material de reproducţie din afara ţării. Apicultorii cu experienţă cunosc foarte bine acest lucru. Iar noi toţi ştim că fiecare vietate este adaptată unor condiţii bioclimatice specifice. La noi în ţară, albina românească, producătoare de miere de cea mai înaltă calitate, trebuie să fie baza producţiei autohtone. Apicultori români de tradiţie au reuşit, în 2009, să omologheze, ca rasă, albina autohtonă, cu numele Apis Mellifera Carpatica. Ea s-a format în condiţiile specifice pedo-climatice şi de bază meliferă din zona carpatică. Dar tot aşa cum s-a întâmplat în industrie ori în agricultură – domenii de bază ale economiei aproape desfiinţate după 1989 -, şi Apis Mellifera Carpatica nu le este pe plac celor care vor ca România să fie doar o piaţă de desfacere şi nu un producător de calitate. Subliniez că în zonele în care nu a avut loc o industrializare intensivă, unde civilizaţia şi-a conservat formele tradiţionale de viaţă sănătoasă, sunt stupine unde apicultorii nu folosesc antibiotice, iar plantele din culturile agricole nu sunt tratate cu insecticide. Albinuţa rustică, Apis Mellifera Carpatica, are caracteristici proprii şi este cea mai rezistentă, la noi în ţară”, spune dr. ing. Otilia Bobiş.

Departamentul de Apicultură al USAMV a derulat un proiect de cercetare în baza căruia au fost prelevate probe de albinuţe din întreaga ţară, pentru a le determina ADN-ul şi a vedea care dintre ele este mai rezistentă la boli.

„La ora actuală, în Uniunea Europeană albinele mor în număr mare, iar cauzele sunt foarte complexe. Se fac cercetări asupra unui fenomen neobişnuit, apărut în ultmii ani – Colony Collapse Disorder -CCD /Sindromul Depopulării Coloniilor de Albine. Ele părăsesc stupul, nu se mai întorc «acasă», iar familia lor moare. Dispar, în acest fel, colonii întregi de albine. Fenomenul a fost constatat, pentru prima dată, la sfârşitul anului 2006, în America de Nord. Printre cauzele Colony Collapse Disorder, cercetătorii enumeră şi neonicotinoidele şi spun că albinuţele au o reacţie de apărare faţă de compuşii chimici. În România, CCD nu este predominant, dar există mortalitate masivă a albinelor din cauza utilizării insecticidelor”, a precizat dr. ing. Otilia Bobiş.

Cea mai căutată miere, pentru export, este cea românească, cu precădere din Transilvania, fiindcă are calităţi excepţionale. Fără să ţinem partea unora sau altora, mierea din Transilvania este cea mai bună, ca urmare a diversităţii formelor de relief. În Transilvania nu avem culturi intensive pe suprafeţe mari, ca să se utilizeze multe insecticide. În Transilvania sunt fâneţe cu floră spontană, păşuni şi păduri. Apicultorii au cele mai mari probleme fie în Banat, fie în sudul ţării, unde sunt sute de hectare de culturi de floarea soarelui sau de rapiţă, tratate chimic. Acolo, apicultorii îşi pierd albinele. Şi cei care au mers în pastoral în aceste zone au pierdut albinele. Un adevărat profesionist în apicultură, Aron Stoica (Câmpeni, Alba), absolvent, în urmă cu aproape 40 de ani, al secţiei de specialitate a USAMV, a lansat brandul Miere de Transilvania, sută la sută bio, ecologică, inscripţionând, pe etichetă, şi valorile nutriţionale la suta de grame”, a specificat dr.ing. Otilia Bobiş.

Cercetătoarea clujeancă efectuează constant temeinice analize fizico-chimice în Laboratorul pentru Controlul Calităţii Produselor Apicole, acreditat RENAR (Asociaţia de Acreditare din România), al Institutului de Stiinţele Vieţii din cadrul USAMV. În baza vastei experienţe acumulate de mai bine de 30 de ani pe segmentul compuşilor principali şi secundari din albine şi din produsele apicole, dr. ing. Otilia Bobiş atrage atenţia asupra efectelor pe care le pot avea seminţele tratate cu diferite tipuri de insecticide. În ultimele decenii, în culturi agricole se folosesc tot mai mult aceste seminţe.

”O clasă care ne interesează şi vom face investigaţii temeinice de laborator pe acest segment, este cea a neonicotinoidelor. Cu aceste insecticide sistemice (n.r. sistemic: substanţa activă din insecticid este absorbită de plantă, de aici ajunge în organismul dăunătorilor, prin ingestie, provocându-le moartea) se tratează seminţele, fie pentru a fi rezistente la insecte, la boli, fie pentru a fi conservate timp mai îndelungat în depozite. Discuţia este dacă aceste neonicotinoide cu care sunt tratate seminţele – după ce au fost puse în pământ, după ce planta a crescut, după ce a înflorit, iar floarea are nectar şi polen -, se regăsesc şi în polenul de albină şi în miere. Sunt cercetători care susţin că ‘DA’, neonicotinoidele se regăsesc în miere, la fel cum se regăsesc mineralele din solul în care a crescut planta. Apicultorii se plâng tot mai des că găsesc albinele moarte în stup sau în afara acestuia. Situaţia este complexă: nu doar antibioticele, nu doar rapiţa modificată genetic sau stropită cu insecticide afectează albinele. Este vorba de un cumul de factori care duce la dispariţia albinelor. Tot aşa cum la oameni se dezvoltă o rezistenţă la acţiunea unor antibiotice, a unor medicamente, tot aşa se întâmplă şi cu albinele. Organismul lor este, în fiecare zi, forţat să se apere. Apicultorii ne spun că au făcut toate tratamentele, şi totuşi albinele le mor. O albină lucrătoare trăieşte puţin, dar să îi scurtezi firul vieţii cu substanţe toxice, este total lipsit de raţiune şi de responsabilitate. În perioada de recoltare, albinuţele străbat, istovitor, sute de kilometri. Iar omul, în loc să le protejeze, le agresează cu substanţe chimice, care le dezorientează şi ucid”, spune Otilia Bobiş.

„Mierea este hrana zeilor”

Potrivit specialistului USAMV, produsele apicole reprezintă un imens potenţial pentru sănătatea omului. „Noi demonstrăm, prin ce facem în Laboratorul de la USAMV, aportul benefic pe care îl au produselor apicole pentru viaţa omului. Compoziţia mierii, a polenului proaspăt, a lăptişorului de matcă şi a propolisului este mirifică pentru sănătatea copiilor şi a adulţilor. Produsele albinuţei oferă organismului uman tot necesarul nutriţional – glucide simple, proteine, aminoacizi esenţiali pe care noi nu putem să îi sintetizăm şi ni-i administrăm prin alimentaţie, apoi acizi graşi nesaturaţi – Omega 3, Omega 6 şi Omega 9, care se găsesc în polenul proaspăt de albine, vitamina C, vitaminele din grupul B şi minerale. Mierea este hrana zeilor. Produsele apicole autentice ne menţin sănătatea, nu şi cele cu contaminanţi – metale grele, mercur ori plumb. Transilvania trebuie să rămână o gură de rai pentru albine”, susţine cercetătorul clujean.

Potrivit dr. ing. Otilia Bobiş, foarte mulţi apicultori şi asociaţii de producători solicită analize pentru eticheta nutriţională, necesară în comercializarea mierii în ţară şi pentru export. Etichetele personalizate sunt, în prezent, obligatorii, prin legislaţie. Pentru un produs consumat direct, cum este şi mierea, este necesară eticheta nutriţională care indică glucidele, lipidele, proteinele, sodiul şi caloriile la suta de grame de produs.

„Avem solicitări în Laboratorul nostru şi pentru determinarea contaminanţilor, antibiotice în general. Sunt apicultori în ţara noastră care utilizează antibioticele în scop preventiv. Numai că ei ar trebui să facă aceste tratamente în perioada optimă, adică toamna, în niciun caz în sezonul activ. Peste iarnă, albina care trăieşte patru luni (comparativ cu o lună jumătate cât trăieşte în sezonul activ) nu va participa la cules de nectar şi la depunerea de polen. Dacă se va schimba şi ceara fagurilor cu una nouă, nu ar fi probleme în privinţa aplicării unui tratament preventiv. Sunt solicitări şi referitor la un set de analize pe care am putea să le facem pentru produsele apicole care ar urma să fie utilizate în apiterapie. Propolisul, tinctura de propolis şi mierea au efecte antimicrobiene. Se folosesc în tratamente pentru vindecarea arsurilor sau a unor răni, dar trebuie să fie curate în totalitate”. Ceara de albine nu este foarte mult utilizată la noi în ţară, deşi este secretată curat, doar în stup, ca şi lăptişorul de matcă. Căpăcele de ceară de albine de pe fagurele de miere ar putea să fie folosite în locul gumei de mestecat, care este sintetică şi considerată responsabilă de afecţiuni precum cancerul bucal şi gastrită”, a arătat dr. ing. Otlia Bobiş.

***

Directorul ştiinţific al Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Apicultură, Adrian Siceanu: „România are o diversitate a soiurilor de miere unică în Europa, dar din păcate a devenit în ultimii ani o piaţă a speculanţilor şi grupurilor de interese care au introdus în ţara noastră – şi prostesc efectiv apicultorii să cumpere – hibrizi interrasiali sau alte rase de albine, care, în timp, distrug albina şi populaţiile locale, aşa cum s-a întâmplat în alte ţări, făcându-i pe apicultori dependenţi de nişte „corcituri“ care nu mai răspund la selecţie. Albina românească se adaptează mult mai bine şi dă rezultate mai bune“.

Preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România (ACAR), Ioan Fetea: „Parte din mierea care se vinde pe piaţa internă este contrafăcută, mai exact, este amestecată cu miere de import, din China, Argentina, sau din alte ţări. Se amestecă cu miere românească şi se vinde ca miere de calitate“.

***

Consumul de miere pe cap de locuitor în România este printre cele mai scăzute din Europa, şi anume de doar 450 de grame/locuitor/anual, faţă de 2,2 kg în Germania sau 1,5 kg în Olanda şi Belgia. Ca urmare, mai mult de jumătate din producţia de miere de albine din România se vinde la export, cu deosebire în ţări din Uniunea Europeană.

Carmen FĂRCAŞIU

Articole din aceeasi categorie

4 Responses to Cercetător dr. ing. Otilia Bobiş, USAMV: S.O.S. albinele româneşti, Apis Mellifera Carpatica!

  1. Ovidu Maghear

    Domnule Bria, doamna Bobis spune ca in magazine se gaseste miere de calitate indoielnica si nu in Pietele Agroalimentare din Gherla si Cluj Napoca, asa cum incercati dumneavoastra sa induceti lumea in eroare. Dar dumneavoastra ati fost platit atatia ani la Ecoruralis, sau mai bine zis prin Ecoruralis sa luptati impotriva producatorilor romani. Da, stimate domn, stapanii dumitale vand in magazine produse de calitate indoielnica, nu producatorii autohtoni. Si stimate domn mai pacalesc cumparatorii si cei carora le eliberati acele false atestate de producatori bio. Mergem 10 apicultori la acelasi lan si 3 producem miere conventionala iar ceilalti miere bio. Cum se poate asta domnule Bria? Atestatele fabricate in mod fraudulos de uuzinele de acreditare sunt de valoare indoielnica nu produsele noastre.

  2. Otilia Bobis

    Sa stiti ca eu am mai mare incredere in mierea din piete, decat cea din magazinele mari, ce se vinde sub o eticheta cunoscuta. Nu dau nume, dart se cam stiu cei care fac amestecuri de miere UE+ non-UE…. Ce se poate face? Poate odata si odata nister autoritati se vor trezi sa aplice legea…atat trebuie. Noi ca si Laborator suntem „mici”…. mai scriem cate un articol stiintific, mai dam un interviu…dar nu avem putere legislativa

  3. Aurel Bria

    Informatii interesante inclusiv pentru institutii nationale bugetare care se pot autosesiza si sa comande analize la Laboratorul Dnei dr.Bobis, si pe baza rezultatelor acestora sa se ia masurile corespunzatoare….
    Ce a facut Dna Bobis si ACAR pentru ca romanii sa nu cumpere din magazin Miere indigena adusa din China ?!….
    In pietele agro din Gherla, ClujN….se vinde Miere multa si dubioasa calitativ,dupa cum rezulta din informatiile prezentate de catre Dna Bobis, se poate face ceva ?!…

    • Mihai

      Domnule Bria nu ați înțeles articolul sau vreți sa induceți oamenii in eroare?