Centura metropolitană – un tot unitar

Primarul Emil Boc a transmis o scrisoare publică, de mulţumire, adresată ministrului Transporturilor, Răzvan Cuc, şi directorului general al Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), Stefan Ioniţă, privind pregătirea studiilor tehnice pentru centura metropolitană – faza I, tronsonul Gilău – Cluj-Napoca Vest. Totodată, edilul subliniază că este crucială realizarea urgentă nu doar a tronsonului între Autostrada Transilvania şi Cluj-Napoca, dar şi a tronsonului de sud, care constituie efectiv varianta de ocolire a oraşului.

„Dorim pe această cale să vă transmitem aprecierea privind sprijinul acordat de către Ministerul Transporturilor pentru demararea studiilor de fezabilitate pentru cel mai important proiect de infrastructură de transport din cel mai mare oraş al ţării, după capitala Bucureşti, cu impact semnificativ însă şi asupra dinamicii traficului rutier naţional”, se arată în debutul scrisorii, precizându-se că Centura metropolitană Cluj-Napoca este cuprinsă atât în Master Planul General de Transport al României – sub denumirea Drumul Trans-Regio Gilău-Apahida – cât şi în Planul de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD) Cluj-Napoca 2016-2030, document realizat cu sprijinul Băncii Europene de Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD).

Potrivit documentului, edilul este mulţumit de demersul Companiei privind începerea acestei investiţii, însă se declară dezamăgit de faptul că CNAIR a demarat studiile de fezabilitate doar pentru faza I, tronsonul Gilău – Cluj-Napoca Vest (sens giratoriu Cora).

„Fără a neglija importanţa deosebită a realizării acestui tronson, pe baza studiilor care stau la baza Planului de mobilitate urbană durabilă pentru Zona Metropolitană Cluj-Napoca, putem afirma faptul că realizarea tronsonului Cluj-Napoca Vest – Cluj-Napoca Est este prioritară. În acest sens, vă rugăm să luaţi în considerare un scenariu în care cele două tronsoane să fie executate concomitent. Studiile de trafic, utilizarea Modelului de Transport, aplicarea analizei multicriteriale şi a analizei cost-beneficiu desfaşurate în contextul elaborării Planului de Mobilitate Urbană Durabilă pentru polul de creştere Cluj-Napoca, au arătat că este crucială realizarea urgentă nu doar a tronsonului între Autostrada Transilvania şi Cluj-Napoca, dar şi a tronsonului de sud, care constituie efectiv varianta de ocolire a oraşului. Modelul de Transport a demonstrat că acest tronson ar fi, până în 2030, deja încărcat cu un volum de trafic de până la 85% din capacitate (adică mai mult decât orice autostradă din România), chiar în varianta în care aceasta ar fi realizată în profil de autostradă sau drum expres. Ca atare, susţinem includerea tronsonului sudic, care uneşte DN1 spre vest şi DN 1C (şi indirect DN16) spre est, în faza I de implementare a proiectului”, arată edilul, în documentul menţionat.

Totodată, potrivit primarului Emil Boc, conform analizelor efectuate în PMUD, a rezultat că majoritatea intervenţiilor privind mobilitatea durabilă din oraşul Cluj-Napoca  sunt dependente de eliminarea traficului semnificativ de tranzit şi de trecere din zona urbană, fiind astfel condiţionate de realizarea cu celeritate a drumului Trans-Regio Gilău – Cluj-Napoca est, care va juca astfel rolul de centură vest-est a municipiului.

Mai mult, primarul arată că, din data de 14 februarie, a fost începută o acţiune prin care municipiul va beneficia de asistenţă pentru pregătirea unui portofoliu de proiecte de mobilitate urbană în valoare de circa 90 de milioane de euro, ce vor fi finanţate prin Programul Operaţional Regional 2014-2020. De asemenea, Boc susţine că în varianta finală a Master Planului General de Transport, proiectul Transregio „Gilău – Cluj-Napoca est”  apare ca fiind prioritar pentru implementare până în 2020, tronsonul care reprezintă „ocolitoarea” sudică a oraşului fiind tocmai acela de care depind intervenţiile de mobilitate urmană durabilă.

„Având în vedere necesitatea tratării proiectului ca un tot unitar, vă rugăm să ne confirmaţi faptul că proiectul va fi pregătit unitar, realizându-se un singur studiu de fezabilitate şi proiect tehnic pentru întregul tronson de 38 de km. În concluzie, subliniem necesitatea prioritizării investiţiei la nivel central, în sensul finanţării acesteia cu celeritate conform alocărilor din documentele strategice adoptate de Guvern”, se arată în încheierea documentului transmis de primarul municipiului, oficialilor de la Bucureşti.

Adriana STUPAR

Articole din aceeasi categorie

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *