Centenarul Marii Uniri, prezentat în Parlamentul European

Grupul vizitatorilor români în holul central al Parlamentului European. Credit foto: © European Union 2018

Elevi din judeţele Constanţa şi Buzău, premiaţi la olimpiadele şcolare, împreună cu profesorii lor, un grup de primari ai unor localităţi din Delta Dunării, profesori universitari, ambasadori, eurodeputaţi şi ziarişti au participat, săptămâna trecută, la conferinţa “100 de ani de la Marea Unire a Românilor: 1918 – 2018. 2500 de ani de istorie în Europa”, organizată, la sediul Parlamentului European din Bruxelles, de eurodeputatul Norica Nicolai.

Despre evenimentele şi semnificaţiile anului 1918 au susţinut comunicări academicianul Andrei Eşanu, membru al Academiei de Ştiinţe a Moldovei şi membru de onoare al Academiei Române – “Unirea dintre Basarabia şi România (27 martie 1918) – acţiune politică decisivă pentru unirea tuturor românilor”, prof. univ dr. Ioan Bolovan, prorector al Universităţii ”Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca – “Liberalism şi naţionalism la români, în 1918”, prof. univ. dr. Mihail Ionescu, director al Institutului pentru Studii Politice de Apărare şi Istorie Militară – “Războiul reunificării românilor 1916 – 1918. Reflecţii şi reminiscenţe contemporane” şi prof. univ. Adriana I.M. Grossu, preşedintă fondatoare a Fundaţiei de misiune românească şi culturală ”Sfântul Ierarh Petru Movilă” – “Familii princiare româneşti şi moştenirea europeană”.

Prezidiul conferinţei “100 de ani de la Marea Unire a Românilor: 1918 – 2018. 2500 de ani de istorie în Europa”. De la stânga la dreapta: prof. univ. Adriana I.M. Grossu, prof. univ. dr. Mihail Ionescu, Luminiţa Odobescu – ambasadorul României la Uniunea Europeană, eurodeputat Norica Nicolai, Carmen Ducaru – directorul Institutului Cultural Român din Bruxelles, academician Andrei Eşanu şi prof. univ dr. Ioan Bolovan.

Deşi cele patru prezentări au abordat subiecte diferite, centrate însă pe ideea formării statului naţional român şi, într-un cadru mai larg, pe apartenenţa românilor la Europa, un element comun tuturor comunicărilor a accentuat nota de unitate a conferinţei: modalitatea originală, “unghiul” inedit din care au fost privite evenimente istorice îndeobşte cunoscute, totul fiind pigmentat pe alocuri cu date şi fapte pline de culoare.

Astfel, cuvîntul academicianului Andrei Eşanu, axat pe prezentarea fruntaşilor basarabeni, iniţial înrolaţi în armata ţaristă, care au contribuit la formarea Sfatului Ţării ce a votat unirea cu România, a punctat că membrii acestui for legislativ au fost toţi încarceraţi în perioada comunistă de ruşi, inclusiv cei care au votat “împotrivă”. Comunicarea profesorului Bolovan, legată de analiza cadrului social premergător Unirii, a căpătat valenţe de actualitate prin referirea la drepturile minorităţilor în ţara noastră. Exemplul dat în acest sens a fost chiar Universitatea “Babeş-Bolyai”, care are linii de studiu în maghiară şi germană, dar şi numeroase cadre didactice ce aparţin acestor etnii în conducerea facultăţilor, deşi numărul studenţilor germani şi unguri nu ar justifica această atitudine, situaţia din universitatea clujeană fiind prezentată în “contrapartidă” cu iniţiativa “Minority SafePack” – afirmaţie care trebuie să nu fi fost chiar pe placul lui Laszlo Tokes, prezent şi el în sală. Profesorul Mihai Ionescu s-a referit şi la ceea ce a numit “percepţia istoriei prin cei mici, cei care o săvârşesc”, accentuînd preocuparea tot mai frecventă de recuperare a “micii istorii” – acte, înscrisuri, fotografii şi mărturii personale ale celor care au luat parte la evenimentele din perioada respectivă. De altfel, unele dintre aceste date sunt prezentate pe pagina de internet “Testimonia” a Institutului pentru Studii Politice de Apărare şi Istorie Militară (https://ispaim.mapn.ro/pages/view/118), care merită consultată, inclusiv de nespecialişti. În sfârşit, profesoara Adriana I.M. Grossu a făcut o surprinzătoare înfăţişare a înrudirii famiiilor nobiliare europene cu familia boierilor Movilă.

Conferinţa, care s-a încheiat cu vizionarea peliculei “Mănăstirea Suceviţa – Un poem de verde şi lumină”, a fost precedată de o prezentare a sediului Parlamentului European şi a modului de funcţionare a instituţiei, şi a fost urmată de un concert de chitară clasică, susţinut de Alexandra Petrişor and Dragoş Horghidan, ultimul eveniment fiind organizat, în colaborare cu Institutul Cultural Român, tot de eurodeputatul Norica Nicolai, care deţine şi funcţia de vicepreşedinte al grupului ALDE din Parlamentul European.

Viorel DĂDULESCU

Articole din aceeasi categorie