Ce-şi propune noul director al Institutului de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca

Istoricul clujean Ioan Bolovan şi-a preluat, ieri, mandatul de director al Institutului de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca al Academiei Române. Ceremonia de instalare în funcţie a istoricului clujean a avut loc în prezenţa preşedintelui Filialei Cluj a Academiei Române, acad. Emil Burzo, a cercetătorilor din cadrul institutului şi a numeroşi reprezentanţi ai mediului universitar şi academic clujean. Ioan Bolovan a reuşit să promoveze în funcţia de director al Institutului de Istorie „George Bariţiu” în urma unui concurs pe care l-a câştigat. Postul a rămas vacant la începutul acestui an în contextul dispariţiei premature a reputatului istoric Nicolae Edroiu.
Istoricul Ioan Bolovan spune că noua funcţie este una care-l onorează şi în acelaşi timp îl marchează emoţional deoarece aici şi-a început parcursul profesional şi academic.’’Trebuie să recunosc că este o funcţie onorantă pentru mine şi în acelaşi timp una care mă marchează din punct de vedere emoţional pentru că nu pot să uit că parcursul meu academic şi profesional a început în septembrie 1989 prin angajarea ca istoric în cadrul Institutului de istorie, aflat la acea vreme în componenţa UBB iar din martie 1990 în componenţa Academiei Române. Oarecum în această instituţie am avut toate funcţiile posibile, mai puţin cea de director. Această funcţie am dobândit-o în urma unui concurs ca urmare a unui eveniment regretabil, dispariţia prematură a fostulul meu profesor Nicolae Edroiu’’, a precizat Ioan Bolovan.
Istoricul clujean a arătat că una dintre preocuprile sale odată cu preluarea acestei funcţii este să nu-i dezamăgească pe cei care s-au aflat până acum în fruntea acestei instituţii. ‘’Prima mea grijă va fi evident să nu-l dezamăgesc pe profesorul Nicolae Edroiu, dar şi pe ceilalţi directori care au condus acest institut. Mă refer la regretatul profesor Camil Mureşanu, la Aurel Răduţiu, pe care mi-ar face o mare bucurie să-l pot include într-un fel de Consiliu al seniorilor, profesorul Ştefan Pascu, Constantin Daicoviciu, Ioan Lupaş sau Alexandru Lapedatu. Mă voi strădui să nu-i dezamăgesc pe aceşti iluştri antecesori pentru că Institutul de Istorie ‘’George Bariţiu’’ este una dintre entităţile de excelenţă în reţeaua institutelor de istorie ale Academiei Române’’, a spus Ioan Bolovan.

Totodată, istoricul susţine că un alt obiectiv este de a dezvolta teme de cercetare care să fie racordate la nevoile fundamentale ale istoriografiei. Totodată, istoricul a afirmat că mai vizează să adapteze o serie de proiecte editoriale la nevoile publicului. ‘’Sigur că orice schimbare la nivelul conducerii înseamnă şi o viziune care să aducă continuitate cu ce a fost înainte dar şi elemente de noutate. Dincolo de faptul că voi prelua toate programele de cercetare din institut, ne vom gândi şi la alte teme de cercetare care să fie racordate nu doar la nevoile fundamentale ale istoriografiei noastre dar şi racordate la ce este acum în vogă în istoriografia universală. Trebuie, totodată să avem în vedere şi acest gen de activitate care să coaguleze publicul larg deoarece fără istorie, fără istoria reală profesată de specialişti şi transmisă într-o manieră accesibilă publicului larg, identitatea noastră naţională va fi lipsită de un fundament important. Aşa că una dintre sarcinile pe care trebuie să le am este de a ne adapta mai uşor şi la această nevoie şi sete a publicului care aşteaptă acest gen de lucrări. De asemenea, voi încerca să vedem cum putem întări şcoala doctorală’’, a precizat Ioan Bolovan, arătând că printre priorităţi se mai numără dezvoltarea de parteneriate cu alte instituţii de cercetare şi mari universităţi din lume dar şi cu mediul de afaceri. ‘’Mediul de afaceri poate să susţină importante proiecte editoriale ale institutului nostru’’, a punctat Ioan Bolovan.
Institutul de Istorie ‘’George Bariţiu’’ are 35 de cercetători grupaţi în Departamentul de cercetări socio-umane şi în Departamentul de istorie. Înfiinţat în februarie 1920, la scurt timp după organizarea şi inaugurarea Universităţii româneşti, institutul a avut ca principal obiectiv cercetarea istoriei Transilvaniei. În acel context, însuşi regele Ferdinand I al României, prezent la solemnităţile prilejuite de inaugurarea Universităţii, a decis acordarea de sprijin financiar şi material pentru înfiinţarea la Cluj a unui atare institut care să studieze trecutul acestei provincii.
Inaugurarea acestuia, sub denumirea de „Institutul de Istorie Naţională din Cluj” s-a făcut în 1937, în prezenţa regelui Carol al II al României. Între anii 1940-1945 a funcţionat „în refugiu” la Sibiu şi apoi din nou la Cluj din 1945 până astăzi. În 1949 a primit denumirea de Institutul de Istorie şi Arheologie din Cluj al Academiei Române, iar în 1990 s-a divizat în Institutul de Istorie şi Institutul de Arheologie şi Istoria Artei. Din 2002, prin fuziune cu Centrul de cercetări socio-umane, s-a înfiinţat Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca al Academiei Române, cu departamentele Istorie şi Socio-Umane.
Noul director al Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca al Academiei Române, Ioan Bolovan este unul dintre cei mai cunoscuţi istorici români, fiind profesor universitar şi prorector al Universităţii Babeş-Bolyai’’.
A absolvit Facultatea de Istorie din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai’’ în anul 1986 după care a fost cadru didactic la şcoala generală din Dragu, Sălaj.. În septembrie 1989 a obţinut un post de cercetător ştiinţific la Institutul de Istorie din Cluj. Din anul 2001 până în 2008 a fost conferenţiar universitar la UBB, iar din martie 2008 profesor titular la aceeaşi universitate.
În anul 2015 profesorul Bolovan a fost ales preşedinte al Comisiei Internaţionale de Demografie Istorică (ICHD).
Pe parcursul carierei a publicat, editat, colaborat şi coordonat peste 30 de cărţi, peste 100 de studii şi articole în reviste de specialitate şi volume colective din ţară şi străinătate (Italia, Germania, Grecia, Ungaria) şi circa 100 de recenzii. De asemenea, a participat cu comunicări la circa 70 de sesiuni ştiinţifice cu participare naţională şi internaţională. Pentru activitatea sa ştiinţifică, a fost distins în 2002 cu premiul “Mihail Kogălniceanu” al Academiei Române. Titluri relevante: Sabin Manuilă, Studies on the Historical Demography of Romania, Center for Transylvanian Studies, Cluj-Napoca, 1992, (introducere, note şi îngrijirea ediţiei împreună cu Sorina Bolovan); Asociaţia Naţională Aradană pentru cultura poporului român. 1863-1918. Schiţă monografică, Biblioteca Institutului de Istorie Cluj. Serie nouă, vol.II, Cluj-Napoca, 1994; Transilvania între Revoluţia de la 1848 şi Unirea din 1918. Contribuţii demografice, Centrul de Studii Transilvane, Cluj-Napoca, 2000; Transilvania la sfârşitul secolului al XIX-lea şi la începutul secolului XX. Realităţi etno-confesionale şi politici demografice, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2000; Germanii din România. Perspective istorice şi demografice, Centrul de Studii Transilvane, Cluj-Napoca, 2000, 126 p. (in colaborare cu Sorina Bolovan); Die Deutschen in Rumänien, ediţie germană revizuită, Centrul de Studii Transilvane, Cluj-Napoca, 2002 (în colaborare cu Sorina Bolovan); Consignatio Statistico Topographica Singulorum in Magno Principatu Transylvaniae. Transilvania la 1829-1831, Presa Universitară Clujeană, 2003 (în colaborare cu Bogdan Crăciun); Transylvania in the Modern Era. Demographic Aspects, Cluj-Napoca, Romanian Cultural Institute-Center for Transylvanian Studies, 2003 (în colaborare cu Sorina Paula Bolovan); Revoluţia de la 1848-1849 în zona regimentului grăniceresc năsăudean. Contribuţii istorice şi demografice, Cluj-Napoca, Editura Argonaut, 2003 (în colaborare cu Adrian Onofreiu); The Revolution of 1848-1849 in Transylvania. Contributions to the History of Mentalities and of the Social Imaginary, Romanian Cultural Institute-Center for Transylvanian Studies, 2004 (în colaborare cu Gelu Neamţu).

Cosmin PURIŞ

Articole din aceeasi categorie

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *