Ce planuri are municipalitatea clujeană pentru noul exerciţiu financiar european

• Interviu cu Ovidiu Cîmpean, director al Direcţiei Dezvoltare locală şi Management Proiecte a Primăriei municipiului Cluj-Napoca •

Ovidiu Cîmpean, director al Direcţiei Dezvoltare locală şi Management Proiecte a Primăriei municipiului Cluj-Napoca, vorbeşte într-un interviu acordat ziarului Făclia despre modul în care municipalitatea clujeană a ştiut să valorifice resursele financiare europene în exerciţiul financiar trecut, precum şi despre problemele întâmpinate pe parcursul derulării proiectelor. Totodată, Cîmpean arată că în următorii ani Cluj-Napoca va beneficia de la UE de 45  milioane euro, precizând că o mare parte dintre aceste fonduri vor fi folosite la modernizarea transportului în comun.

Rep: Domnule Ovidiu Cîmpean, în exerciţiul financiar european trecut, municipiul Cluj-Napoca a fost desemnat, alături de alte şase localităţi din România, drept pol de creştere regional. Cum a ştiut gestiona polul de creştere Cluj-Napoca problematica fondurilor europene?
    Ovidiu Cîmpean: Au fost implementate peste 30 de proiecte finantaţe din fonduri europene, în valoare totală de peste 100 de milioane de euro. La evaluarea intermediară a Programului Operaţional Regional (POR) am fost desemnaţi drept exemplu de bune practici, la categoria poli de creştere. Portofoliul de proiecte a fost apreciat de către specialiştii Comisiei Europene pentru că a cuprins proiecte de infrastructură urbană (străzi, parcuri, piste de biciclete, linie de tramvai etc.) sau socială (şcoli, spitale, locuinţe sociale), dar şi proiecte care îşi propun dezvoltarea economică a Clujului şi creşterea numărului de locuri de muncă.
Rep: De ce sume a dispus municipiul Cluj-Napoca şi care a fost gradul de absorbţie?
    Ovidiu Cîmpean: Gradul de absorbţie a fost de  85% – 90%, un procent bun pentru statistici, dar pe care, evident, vom dori să îl depăşim în noul exerciţiu financiar.
  Rep: Care au fost principalele investiţii realizate la Cluj-Napoca cu fonduri UE?
    Ovidiu Cîmpean: Având această finanţare fixă la dispoziţie, noi am aplicat o strategie care a pus accentul pe cât mai multe lucrări de infrastructură, pe proiecte care să rămână comunităţii şi să aibă un impact direct şi imediat în calitatea vieţii clujenilor.
Pentru mine este o bucurie să văd că nimeni nu mai ţine minte că oamenii se fereau să se mute în zonele de pe traseul liniei de tramvai, înainte de refacerea acesteia, pentru că vibraţiile şi gălăgia erau neplăcute. Azi, proximitatea acestei linii de transport face ca valoarea imobiliară a rezidenţelor să fie foarte puternic apreciată prin comparaţie.
Parcul Central a fost proiectul desemnat drept cel mai bun din regiunea NV şi apoi, o dată cu finalizarea lucrărilor, acest loc emblematic al Clujului a devenit atât de iubit încât în orice moment al zilei este foarte circulat, oamenii bucurându-se de toate dotările şi îmbunătăţirile pe care le-am adus prin proiectul european. Trip Advisor a sesizat de altfel acest ataşament nou al vizitatorilor şi a acordat în anul imediat următor premiul de excelenţă ca destinaţie turistică a anului 2013.
De asemenea, acele străzi care au fost cuprinse în proiectul de reabilitare a infrastructurii „Oraşului Comoară” au stabilit noul standard al felului în care trebuie să gândim acest tip de proiecte de acum încolo, fiind apreciate atât ca funcţionalitate, cât şi ca aspect. Am realizat proiecte de reabilitare termică a blocurilor de locuinţe, 40 de blocuri fiind prinse în acest proiect. Primăria are în administrare spitalul municipal Clujana şi e firesc că ni s-a părut o prioritate să gândim un proiect care să contribuie la creşterea calităţii serviciilor medicale oferite clujenilor, prin modernizarea şi dotarea ambulatoriului spitalului municipal. Am mai folosit finanţările nerambursabile europene pentru modernizarea a trei şcoli din municipiu, extinderea şi modernizarea a 2 centre de zi pentru vârstnici, construirea de locuinţe sociale (24 apartamente pe strada Albac şi 46 pe strada Iuliu Coroianu), dar şi sistemul de închiriere de biciclete, ClujBike, ticketing, sau proiectele de infrastructură economică din zona Lomb – CREIC şi TEAM.
Rep: Câteva dintre proiectele cu fonduri UE de la Cluj-Napoca nu au putut fi realizate în perioada propusă, ceea ce a făcut ca doar o parte din banii prevăzuţi de la UE să poată fi utilizaţi. Mă refer la proiectele din Dealul Lomb şi la programul de modernizare a trei şcoli. Ce s-a întâmplat cu aceste proiecte şi care a fost sarcina financiară pe bugetul local generată de întârzierea acestor proiecte?
    Ovidiu Cîmpean: Lumea nu ştie că aceste proiecte au fost finanţate suplimentar faţă de planul iniţial, din economiile pe care le-am realizat în urma licitaţiilor pentru proiectele din lista prioritară. Eu am  un principiu de lucru la care nu renunţ, acela de a pregăti mereu mai multe proiecte şi idei decât cele pentru care avem bani, pentru a putea fi pregătiţi să profităm de eventuale oportunităţi de finanţare care apar ulterior. Până la urmă nu trebuie să uităm că şi Comisia Europeană este condusă de oameni ca noi, care văd când un partener îşi asumă cu seriozitate proiectele, şi astfel pot apărea contexte favorabile care să ne permită să introducem mai multe proiecte, dacă le avem pe masa de lucru, decât se programase iniţial.
Revenind la întrebarea dumneavoastră, aş dori să reamintesc că proiectul de modernizare a şcolilor a fost depus în anul 2009, pe lista de rezervă, de care vă vorbeam. În decembrie 2013 a apărut un context favorabil de a-l putea finanţa. Am fost anuntaţi de posibilitatea finanţării din fonduri europene şi de necesitatea reactualizării studiilor de fezabilitate ale acestor proiecte, iar în martie 2014 am depus la ADR NV proiectul revizuit.  Contractul de finanţare s-a semnat abia în decembrie 2014. Astfel, a rămas un termen foarte scurt pentru demararea şi finalizarea licitaţiei şi pentru construcţia şi modernizarea efectivă a şcolilor. Proiectantul a estimat un termen de 40 de luni pentru realizarea lucrărilor la cele trei şcoli, iar acestea au fost finalizate în 16 luni la Şcoala „Ion Agârbiceanu” şi la Liceul „Avram Iancu” şi în 20 de luni la Liceul „Mihai Eminescu”. A fost un proiect foarte dificil pentru că perioada lucrărilor a coincis cu anul şcolar, iar elevii, din păcate, au avut de suferit din această cauză. În acest moment, însă, putem spune ca acestea sunt cele mai moderne şi mai bine dotate şcoli din România, iar beneficiarii sunt peste 3.000 de elevi clujeni. Pentru mine personal, ca absolvent al uneia dintre aceste şcoli, a fost o împlinire extraordinară de a şti că am putut întoarce ceva locului în care m-am format pe perioada liceului.
În ceea ce priveşte dezvoltarea zonei Lomb, au apărut întârzieri la anumite proiecte datorită intrării în faliment a uneia dintre firmele care a câştigat licitaţia de execuţie. Acest fapt a dus la reluarea procedurilor de licitaţie şi la atribuirea contractului de lucrări unei noi firme. De asemenea, ne-am confruntat cu o serie de probleme legate de alunecările de teren. Astfel de probleme, din păcate, pot fi întâlnite în momentul în care se demarează o dezvoltare amplă, aşa cum este cea din dealul Lomb. Aici vom avea un Centru Regional de Excelenţă pentru Industrii Creative (CREIC), construit pe o suprafaţă de şapte hectare, dar şi un parc industrial pentru dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii, care dispune de hale, spaţii de birouri şi  parcele de teren cu utilităţi în suprafaţă totală de peste 10 hectare. Aceste două proiecte importante vor contribui la dezvoltarea economică a Clujului, la atragerea de noi investitori şi la creşterea numărului locurilor de muncă. De asemenea, tot în zona Lomb vom construi un parc fotovoltaic şi două turbine eoliene, pe o suprafaţă de 2,4 hectare. În cadrul acestui parc fotovoltaic se vor efectua cercetări în domeniul energiilor regenerabile de către membrii clusterului TREC, dar vom asigura şi alimentarea celor două centre de afaceri şi a iluminatului public în zonă cu energie verde.
Rep: În afară de fondurile alocate pentru polul de creştere, de ce alte finanţări neramursabile de la UE a beneficiat municipalitatea?
    Ovidiu Cîmpean: Scopul nostru a fost de a accesa tot ce era disponibil. Astfel am depus proiecte pentru finanţare din fonduri norvegiene, cel mai important fiind cel de 2 mil. de euro, prin Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Cluj, pentru beneficiarii romi din zona Pata Rât. Alte finanţări au fost atrase din fonduri elveţiene – prin care achiziţionăm autobuze electrice, investim în sistemul de iluminat public cu tehnologie LED pe 22 de străzi şi reabilităm două şcoli: Colegiul de Muzică „Sigismund Toduţă” şi Colegiul Naţional „George Coşbuc”. Am mai avut şi un proiect de promovare turistică a oraşului şi un proiect prin care am investit în infrastructura informatică a municipalităţii.
Rep: Care ar fi oportunităţile financiare europene pentru Cluj-Napoca în următorul exerciţiu financiar european?
Ovidiu Cîmpean: Municipiul Cluj-Napoca are alocată  suma de 45 de milioane de euro, pe Axa 4, din cadrul Programului Operaţional Regional 2014 – 2020, pentru investiţii în infrastructură urbană care să asigure o mobilitate urbană durabilă şi o reducere a emisiilor de carbon. De asemenea, sunt şi alte axe sau programe prin care putem avea acces la finanţări. Mă refer la programul de reabilitare termică a blocurilor de locuinţe, pe care îl vom continua, dar şi la investiţii în eficienţa energetică a anumitor clădiri publice (scoli, grădinite, spitale etc.).
Rep: Ce investiţii majore vizează municipalitatea clujeană cu fonduri UE în actualul exerciţiu financiar?
    Ovidiu Cîmpean: Cele mai importante investiţii vor fi în modernizarea transportului în comun. Vor fi achiziţionate 10 tramvaie noi, 20 de troleibuze noi, dar şi autobuze electrice. Odată ce vom asigura un confort sporit în mijloacele de transport în comun va trebui să asigurăm şi o viteză de deplasare crescută, astfel încât transportul în comun să fie atractiv. Vom crea benzi dedicate transportului în comun pe axa est – vest şi vom introduce semafoare inteligente care să prioritizeze transportul în comun. Aceste investiţii continuă, de fapt, politica municipalităţii din ultimii ani de a asigura un transport în comun modern şi eficient.
O atenţie deosebită  vom acorda şi reintegrării în circuitul public şi turistic a Parcului Feroviarilor, dar şi a zonei Cetăţuie. Acestea vor fi modernizate în urma unor concursuri de soluţii organizate în parteneriat cu Ordinul Arhitecţilor din România. Tot prin concurs internaţional de soluţii dorim să obţinem un proiect cât mai valoros pentru modernizarea malurilor Someşului, care să permită punerea în valoare a cursului de apă şi creşterea calităţii spaţiului public.  De asemenea, ne propunem să extindem sistemul de închiriere biciclete Cluj Bike, pentru că acest proiect este foarte iubit şi solicitat de către utilizatori.
Rep: Ce măsuri aveţi în vedere pentru ca problemele cu care v-aţi confruntat în exerciţiul financiar european trecut să fie prevenite în actualul exerciţiu?
    Ovidiu Cîmpean: În primul rând, în urma propunerilor noastre, există posibilitatea de a fi finanţate proiecte deja demarate. Acest lucru ne permite să cerem finanţare din fonduri europene pentru modernizarea Pieţei Unirii, pentru construirea creşei de pe strada Donath nr. 238 sau a unei alte creşe pe strada Grigore Alexandrescu nr. 47. De asemenea, în măsura în care vor fi eligibile, vom putea cere finanţare pentru podul Traian, podul Garibaldi sau podul Porţelanului.
Finanţarea unor proiecte deja începute ne permite să tratăm cu mai multă atenţie noile proiecte de dezvoltare a infrastructurii: pietonalizarea străzii Kogălniceanu, reamenajarea Pieţei „Lucian Blaga”, a Pieţei „Avram Iancu”, a străzilor Napoca, Universităţii, Cuza Vodă, Tipografiei. Alte proiecte importante sunt reamenajarea malurilor Someşului şi modernizarea Parcului Feroviarilor, pentru care aşteptăm o Hotărâre de Guvern pentru trecerea în domeniul public al municipiului Cluj-Napoca. Pentru toate aceste obiective ne propunem să lansăm concursuri internaţionale de soluţii. Aceste concursuri vor fi organizate în urma dezbaterilor publice, a implicării cetăţenilor în procesul de luare a deciziilor. Cel mai important partener care garantează succesul acestor concursuri este Ordinul Arhitecţilor din România, cu care avem o colaborare foarte bună. Chiar dacă astfel de proceduri sunt consumatoare de timp, avem garanţia unor proiecte şi soluţii arhitecturale şi urbanistice de calitate, alese de un juriu format din cei mai importanţi specialişti în domeniu din ţară sau străinătate. Alegerea unor proiecte de calitate simplifică şi implementarea acestora, iar implicarea cetăţenilor în procesul de luare a deciziilor creează un ataşament pentru aceste proiecte al celor pentru care noi de fapt muncim, locuitorii oraşului.
Interviu realizat de Cosmin PURIŞ

Articole din aceeasi categorie