Casa Municipală de Cultură – strategii inovative şi o abordare funcţională

„În ultimii ani, Casa Municipală de Cultură (CMC) a avut o tranziţie dinspre o instituţie centrală în profilul oraşului, spre una care nu mai acaparează prioritar interesul publicului. Există o explicaţie: orice activitate trebuie privită într-un context, iar cel cultural al Clujului este diferit faţă de cel al altor mari oraşe ale ţării. La Cluj există anumite specificităţi, iar pentru o persoană care lucrează în acest domeniu ele sunt evidente. Există, în oraşele mari, de peste 200.000 de locuitori, două tipuri de abordări culturale: sunt, în primul rând, cele ale instituţiilor de cultură clasice, tradiţionale – Operă, Teatru, Filarmonică, Teatru de Păpuşi – şi, în al doilea rând, cele ale ONG-urilor, diferitelor asociaţii şi fundaţii”, spune directorul CMC, Florin Moroşanu.

Potrivit acestuia, studii de vitalitate culturală, precum cele realizate de Institutul Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală, din subordinea Ministerului Culturii, relevă că, începând cu anul 2012, municipiul Cluj-Napoca este cel mai bine poziţionat, la nivel naţional.

„Pentru orice analiză trebuie să privim puţin în urmă, şi apoi în viitor. Din 2010, la nivelul oraşului a început o politică de finanţare, devenită apoi o politică publică reuşită şi cu impact evident: Municipalitatea şi Consiliul Judeţean au sprijinit, prin Legea finanţării asociaţiilor şi fundaţiilor, circa 300 de ONG-uri, asociaţii şi fundaţii. Aceste entităţi au devenit un nou operator cultural, cu o paletă foarte variată de activităţi, multe dintre ele derulate iniţial de Casa Municipală de Cultură – precum programe de formare culturală, de dezvoltare personală, de educaţie permanentă, sau activităţi socio-culturale. În acest context discutăm despre rolul şi poziţionarea Casei Municipale de Cultură, subliniind că, în Cluj-Napoca, sunt finanţate cele mai multe ONG-uri, asociaţii şi fundaţii, comparativ cu alte oraşe ale ţării”, spune directorul CMC. Aceste entităţi au generat alte şi alte nişe, prin proiectele pe care le derulează. Faţă de anii 2000, situaţia s-a schimbat radical. CMC a trebuit să se racordeze la noile realităţi, adică să-şi găsească un loc şi o abordare funcţională. Sunt câteva direcţii pe care le vom discuta serios cu administraţia locală. În următorii ani, CMC poate fi nu doar un operator cultural. Nici nu e bine să se intre în competiţie cu operatorii culturali tocmai amintiţi de mine, pentru că s-ar crea o concurenţă contraproductivă”, apreciază Florin Moroşanu. Din punctul său de vedere, „CMC trebuie să se concentreze asupra unor proiecte din strategia culturală a oraşului, care necesită o abordare integrată”, a explicat, pentru cotidianul „Făclia”, directorul Florin Moroşanu.

„Am încercat întotdeauna să fiu original, să vin cu activităţi inventive. Aş putea să le enumăr: „Cinemateca” – program cu filme de artă, toate europene, iar americane cu condiţia ca regizorul să fie european. Sunt membru fondator al Festivalului Internaţional de Chitară „Transilvania”. şi înainte de 1989 am lucrat tot în cultură şi am încercat să captivez publicul prin acţiuni interesante, mai ales o anume categorie de public: avizat, educat, sensibil, poate chiar elitist”, spune renumitul istoric clujean, organizator a sute de evenimente mereu apreciate de public. Ucu Bodiceanu este un model exemplar de om de cultură inclinat spre educaţia continuă a publicului, indiferent de vârsta acestuia.

El pregăteşte, pentru Dragobete, pe 24 februarie, două proiecţii de suflet: „Răutăciosul adolescent”, cu actorii Irina Petrescu şi Iurie Darie – „în singurul său film de artă”. Lungmetrajul a fost turnat în anul 1969, în regia lui Gheorghe Vitanidis, după un scenariu scris de Nicolae Breban. Al doilea film va fi „Steaua fără nume”, cu actorii Marina Vlady (Mona) şi Cristea Avram (Grig), fostul soţ al Olgăi Tudorache. Coproducţia franco-română a fost realizată 1966, fiind regizată de Henri Colpi. Nume prestigioase apar în film alături de interpreţii rolurilor principale: Claude Rich – profesorul Marin Miroiu, şi Grigore Vasiliu-Birlic – profesorul Udrea.

Pentru Anul Centenar 2018, istoricul Ucu Bodiceanu propune publicului un proiect inedit: „100 de filme care au făcut istorie”.

„Suita va include şi filme artistice, şi documentare de artă. Bineînţeles, vor fi şi filme documentare din anul 1918”, a relatat istoricul clujean.

Totodată, el preconizează şi organizarea unei expoziţii de „Biciclete de Epocă”, în Parcul Central, dar şi tradiţionala „Paradă a Automobilelor de Epocă”, ajunsă la cea de-a XI-a ediţie”. Şi „Săptămâna Filmului Românesc” face parte din proiectele pe care seniorul Ucu Bodiceanu doreşte să le traspună în realitate, pentru clujenii amatori de filme bune. O expoziţie minunată va fi dedicată „Cinematografelor din Clujul de altădată”.

Ucu Bodiceanu anunţă şi o captivantă incursiune istorică – „Leul Românesc” – expoziţie care va include şi imagini cu moneda pe care a dorit să o bată domnitorul Alexandru Ioan Cuza.

La 22 aprilie 1867 era stabilită moneda naţională, leul, o monedă bimetalică cu etalonul la 5 grame de argint sau 0,3226 grame de aur şi având 100 de diviziuni, numite bani. Un leu echivala cu un franc francez. Monedele de 5, 10 şi 20 de lei erau din aur, iar cele de 1 şi 2 lei, precum şi cele de 50 de bani erau din argint. Până la înfiinţarea Monetăriei statului (1870), primele monede au fost bătute la Birmingham.

În reluare, Ucu Bodiceanu va aduce în faţa publicului clujean imagini cu „Insula Ada Kaleh”, de pe Dunăre, acoperită de ape în 1968, după crearea lacului de acumulare al Hidrocentralei Porţile de Fier I. „Insula se afla la aproximativ trei kilometri în aval de Orşova, avea o lungime de circa 1,7 kilometri şi o lăţime de aproape 500 de metri. În acest „mic paradis” trăiau cam 600 de turci (şi doi români), vestiţi pentru delicatesele culinare pe care le pregăteau, pentru parfumul de trandafiri, bijuterii şi tutunul de calitate, furnizat inclusiv pentru Casa Regală a Marii Britanii”, reaminteşte Ucu Bodiceanu. „Sunt 50 de ani de când insula a fost acoperită de ape, în 1968”, spune, cu regret, seniorul Ucu Bodiceanu, adăugând că „are filmuleţe de la persoane care au locuit pe vremuri, pe insulă”.

***

Casa de Cultură a Studenţilor găzduieşte, din 2012, sediul Casei Municipale de Cultură. Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj a obţinut, în instanţă, imobilul din Piaţa Unirii, în care îşi desfăşura activitatea Casa Municipală de Cultură (CMC) şi alte instituţii. În 2017, bugetul CMC a fost de peste 1 milion de lei, din care 400.000 de lei au fost alocaţi pentru programele culturale.

Cultura este un vector de dezvoltare economică şi socială şi cel mai eficient mijloc de promovare a coeziunii teritoriale. Din păcate, după 1989 sunt ignorate, constant, efec-tele directe şi cuantificabile ale rolului cul-turii în dezvoltarea economiei. Prioritare ar trebui să fie acţiunile care vizează creativitatea şi inovaţia, precum şi protecţia şi valorificarea patrimoniului naţional. Finanţarea ar trebui să fie acordată pe criteriul excelenţei programelor.

Carmen FĂRCAŞIU

Articole din aceeasi categorie