Bătălia anti Cluj-Napoca

Scandalul pentru oprirea săpăturilor arheologice din Piaţa Unirii, înlocuirea Monumentului “Avram Iancu” din piaţa cu acelaşi nume, îndepărtarea inscripţiei cu citatul lui Nicolae Iorga de pe Grupul Statuar Matei Corvin, campania pentru instalarea de indicatoare bilingve la intrarea în municipiu, renunţarea la stema actuală a oraşului iar mai nou renunţarea la denumirea de Cluj-Napoca şi revenirea la cea de Cluj. Acestea sînt doar cîteva dintre atitudinile provocatoare orchestrate de aşa zişi “comisari”’ ai societăţii civile care nu caută decît să incite spiritele în detrimentul unei bune convieţuiri în acest oraş.  

clujSub umbrela “europenistă” şi de promotori ai multiculturalismului, aceşti “comisari”’ lovesc doar în simboluri româneşti. Cea mai recentă ţintă este denumirea Cluj-Napoca. Mai multe persoane, printre care fostul subprefect al judeţului Cluj, Gyorke Zoltan, cer schimbarea denumirii municipiului Cluj-Napoca, aşa cum e acum, în Cluj, aşa cum se numea înainte de 1974. Pînă în 16 octombrie 1974 oraşul avea denumirea de Cluj. Atunci însă, printr-un decret al Consiliului de Stat, i s-a atribuit oraşului şi denumirea sa latină – Napoca. Tot atunci un alt oraş din ţară, Turnu Severin, a primit şi el denumirea latină, Drobeta. După Revoluţie au fost voci care au contestat denumirea latină de Napoca, cerînd revenirea la Cluj. Acum aceste voci s-au intensificat şi, mai mult, cer măsuri concrete pentru scoaterea termenului de Napoca din denumirea oraşului. În acest sens au înaintat o adresă la Primăria Cluj-Napoca prin care solicită organizarea unui referendum în cadrul căruia clujenii să aleagă între Cluj-Napoca şi Cluj. Executivul primăriei a analizat cererea, urmînd ca luni, 9 martie, să fie informaţi consilierii locali cu privire la această solicitare şi să adopte un punct de vedere. Specialiştii primăriei clujene susţin în informarea care va fi prezentată Consiliului local că, potrivit OG 63 din 2003, atribuirea sau schimbarea de denumiri pentru unităţi administrativ teritoriale, precum şi pentru sate, localităţi componente ale municipiilor şi oraşelor, staţiuni balneoclimaterice şi staţiuni turistice se face prin lege. În document se mai precizează că potrivit OG 63 din 2003, proiectele de legi sau propunerile legislative privind atribuirea sau schimbarea de denumiri se înaintează Parlamentului în vederea adoptării, după consultarea prealabilă prin referendum, în condiţiile legii, a cetăţenilor din unităţile administrativ-teritoriale respective. Totodată se mai aminteşte că în conformitate cu Legea 3 din 2000, problemele de interes deosebit din unităţile administrativ-teritoriale şi subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor pot fi supuse, în condiţiile prezentei legi, aprobării locuitorilor, prin referendum local. “Problemele supuse referendumului local se stabilesc de consiliile locale sau judeţene, dupa caz, la propunerea primarului, respectiv a preşedintelui consiliului judeţean”, mai precizează actul normativ. Prin urmare, ţinînd cont de aceste reglementări legistaltive, aleşii locali vor trebui să răspundă dacă este oportun sau nu să se organizeze referendum local pe tema renunţării la denumirea de Cluj-Napoca şi revenirea la Cluj.

Primarul Emil Boc arăta în toamna anului trecut că o eventuală schimbare a denumirii localităţii ar implica obligarea tuturor cetăţenilor unităţii administrativ-teritoriale de a solicita modificarea în consecinţă a documentelor de identificare şi stare civilă, ceea ce presupune costuri pentru aceştia şi ar conduce la blocarea activităţii serviciilor care au în competenţa lor de soluţionare acest tip de solicitări. Mai mult, spunea Boc că schimbarea denumirii Municipiului Cluj-Napoca nu reprezintă în acest moment o prioritate pentru administraţia locală în contextul în care unitatea administrativ-teritorială se concentrează pe direcţionarea fondurilor disponibile în sectorul de investiţii, în special în infrastructura municipiului. “De asemenea, denumirea Cluj-Napoca prezintă o notorietate mare atît la nivel naţional, cît şi internaţional şi vine să ateste continuitatea unităţii administrativ-teritoriale începînd cu perioada antică. În consecinţa aspectelor menţionate mai sus (enumerarea lor nefiind una limitativă), apreciem că în acest moment nu este nici oportună şi nici prioritară schimbarea denumirii Municipiului Cluj-Napoca în Cluj”, arăta Emil Boc.

  C. P.

Articole din aceeasi categorie