Aniversări. Mihai Kogălniceanu, constructor al României moderne

Născut la 6 septembrie 1817, personalitate marcantă a secolului al XIX-lea, Mihail Kogălniceanu este unul dintre făuritorii României Moderne. Unionist convins, cu vocaţie liberal-moderată, Mihail Kogălniceanu a fost prim-ministru al României sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza, căruia i-a purtat o devotată prietenie, ministru de externe în timpul domniei lui Carol I şi de mai multe ori ministru de interne.

În martie 1840, Mihail Kogălniceanu a deschis o editură şi o tipografie proprie care au avut un rol important în dezvoltarea culturii şi literaturii naţionale. Aici a tipărit mai toate publicaţiile periodice fondate de el, printre care şi ‘’Dacia Literară’’. În anul 1852 a publicat “Letopiseţele Ţării Moldovei”, trei ani mai târziu fondând, tot la Iaşi, ziarul “Steaua Dunării”.

Ales, la 29 mai 1868, membru al Societăţii Academice (Academia Română), Kogălniceanu a fost preşedintele acestui înalt for de cultură şi ştiinţă al ţării în perioada 1887 — 1890.

“L-am recitit de curând. Pe el şi pe toţi aceşti extraordinari tineri români, o mână de oameni, care, după ce şi-au făcut studiile în străinătate, s-au întors în ţara lor şi au făcut ceea ce trebuie. Spun mereu acest lucru pentru a fi auzit, poate, de oamenii tineri de astăzi, românii tineri care pleacă în străinătate, fac studii acolo, (…) dar cu greu se mai întorc. Şi poate, într-un fel, să venim în întâmpinarea unui sentiment de deznădejde care există în poporul român de astăzi. O depresie aproape naţională cu sentimentul că nu se mai poate face nimic. Că România este pe cale de disoluţie şi că oamenii noştri politici nu arată nicio cale. Avem exemplul acestor oameni. Două generaţii, în care Kogălniceanu a fost, într-un fel, contemporan şi un actor important”, a spus Eugen Simion.

Fostul preşedinte al Academiei a evocat personalitatea celui care a fost “un filosof al chibzuinţei şi un reformator ‘fără pripeală’”, “unul din marii oratori din vremea sa”, “sincronist cu măsură, temperat, un organicist”, ca şi pe “dascălul de conştiinţă naţională” şi “moralistul” Kogălniceanu care a pledat pentru “valoarea modestiei şi a bunei rânduieli”, elogiind “gândirea sa despre relaţia cu Occidentul (…) cu faţa spre Europa, dar fără a renunţa la tradiţiile noastre bune”.

Memoria unuia dintre cei mai influenţi intelectuali ai generaţiei paşoptiste şi unioniste, cu o prodigioasă activitate în construcţia statului român modern, un model de politician cărturar, a fost evocată şi de academicianul Dan Berindei. Vorbind despre Mihail Kogălniceanu, constructor al României moderne, istoricul a evidenţiat “personalitatea proeminentă” a acestuia şi rolul jucat în realizarea Unirii de la 1859, “printre artizanii căreia s-a numărat”, ca şi modul decisiv în care Kogălniceanu s-a manifestat în cadrul procesului obţinerii independenţei ţării sale.

Articole din aceeasi categorie