Am intrat în postul Crăciunului

Postul este în general, de origine si instituire divină şi de aceea îl găsim practicat din vremuri străvechi, întâlnindu-l aproape în toate religiile şi la toate popoarele. Creştinismul a dat postului o importanţă majoră, integrându-l vieţii spirituale în războiul nevăzut, în lupta cu puterile întunericului şi cu patimile.

Postul Craciunului este primul post din anul bisericesc şi ultimul din anul civil. Cele mai vechi mărturii despre acest post, le avem din veacurile IV-V, de la Fericitul Augustin si de la Episcopul Romei, Leon cel Mare. Dacă la început durata lui nu era pretutindeni la fel, la acelaşi sinod din Constantinopol de la 1166, ţinut sub patriarhul Luca Hrisoverghi, durata lui s-a stabilit la 40 de zile, anume din seara de 14 noiembrie până la ultima lui zi, adică 24 decembrie, care este zi de ajun (ajunul Crăciunului), care va fi o zi de post aspru. Indiferent de ziua în care pică prima zi a Crăciunului, se va mâncă de dulce.

Alături de faptele bune, de rugăciune, de smerenie, postul este un mijloc pentru dobândirea virtuţilor. El este desăvârşit atunci când abţinerea de la mâncărurile de dulce, este unită cu efortul spre virtute şi progres spiritual. Din punct de vedere al alimentaţiei, Postul Crăciunului, este mai uşor decât Postul Paştelui, deoarece se mănâncă peşte în toate zilele de sâmbătă şi duminică, precum şi la sărbătorile religioase, timp de şase săptămâni. Specialiştii în nutriţie susţin că nu este bine să postească: lăuzele, copiii, bolnavii cu afecţiuni cronice, persoanele subnutrite şi convalescenţii. Acestora li se recomandă, să îşi intensifice acuma, momentele de viaţă spirituală, prin rugăciuni care să suplinească şi rolul postului alimentar.

Biserica ne îndeamnă să ţinem un post adevărat, bine plăcut lui Dumnezeu, care este legat de: înstrăinarea de răutăţi, înfrânarea limbii, lepădarea mâniei, depărtarea de pofte, de clevetire, de minciună şi de jurământ fals. Postul Crăciunului nu are cumva, menirea de a face din noi bucătari selectivi, ci de a ne curăţi efectiv bine de patimi. De aceea, Biserica ne vorbeşte despre Postul Crăciunului, ca despre un Post al Bucuriei, care anticipează Naşterea Mântuitorului Iisus.

Trebuie să ne rugăm pentru: liniştea sufletească a întregii familii, a rudelor şi prietenilor, care se confruntă cu necazuri şi cu momente de cumpănă. Rugăciunile din timpul Postului, se referă şi la iertarea greşelilor pe care credinciosul le-a săvârşit cu voie, sau fără de voie.

Din bătrâni, chiar şi în vremuri de restrişte, unul dintre cele mai importante obiceiuri păstrate, dedicate Postului Crăciunului, îl reprezintă colindele. Acestea au rolul de a-i îmbărbăta pe credincioşi, de a le da speranţă şi încredere.

Dr. Liana Monica DEAC

Articole din aceeasi categorie