AICI, ÎN COLŢUL NOSTRU DE LUME…

• marginalii la concursul « Pagini de istorie – Centenarul Marii Uniri » •

A fost tonic. Şi reconfortant. Amalgam de culoare, tradiţie, tinereţe şi sobrietate, totodată. Copii, care învaţă de la părinţii şi dascălii lor un lucru simplu: dragostea de neam şi de pământul acestei ţări zbuciumate. Firul roşul al întregului spectacol coordonat şi prezentat de doamna profesor Bianc Albu, pe scena cinematografului Dacia din Cluj-Napoca a povestit despre faptul că acest pământ –pământul nostru ! – are trăsăturile noastre. De acum şi de din totodeauna. Strămoşii i-au dat pulsaţia sângelui şi drag de căutătură limpede; cei de astăzi preiau sentimentele complexe ale devenirii întru tulburătoare modelare a viitorului; iar cei de mâine, sigur, vor prelua tot ceea a fost mai bun în convergenţa solidarităţii noastre de nezdruncinat. Şi dacă, pentru semenii de pe această planetă pâmântul este un dat, pentru noi, hărtuiţi dar demni, vatra strămoşească este darul pe care-l facem viitorimii. În veci! Din acest motiv ne venerăm eroii, ne respectăm contemporanii şi dorim celor care ne urmează – lucrăm pentru asta ! – să le fie tot mai bine. E un sentiment, ridicat la puterea tuturor celor care

Simt şi trăiesc româneşte

Asta au transmis laureaţii proiectului «Pagini de istorie – ediţia 2017 », elevi ai clasei a III-a de la Şcoala Gimnazială Iuliu Haţieganu. Momentul 100 de ani de Unire a fost prilej pentru simboluri şi introspecţii, sondări în adâncul fiinţei ce aspiră, din veac, la comuniunea cu cei de o limbă. Nu s-au lăsat mai prejos nici cei de la grupul clasei a III-a A, care au reamintit numerosului public aflat în sală, de autenticitatea şi frumuseţea dansului popular românesc. Mariana şi Iulia Cîmpean, Anton Mara, Georgiana Rat, Alexandru Bunea, Matei Babici, Octavian Cioancă, Tudor Diaconescu sau Raul Goia au adus în scenă minunate costume populare, în perfectă armonie cu părelnicul ritm când lent, când mai aprig al dansului ardelenesc.

Apoi, puzzle-ul poveştii s-a închegat şi

S-a dezlăţuit cântul şi jocul

Au fost buni şi cei de la Şcoala Gimnazială Liviu Rebreanu şi cei din corul Vox Lucis de la Liceul Greco-Catolic Inochente Micu, şi echipa Liceului cu program sportiv « Fotbaliştii dănţăuşi ». Dar momente de mare şi sinceră emoţie au adus pe scenă Alexandra Rad, Sara Fekete, Nadine Susanu şi Teodora Dreve, Andrei Pop, Loredana Puşcaş, Diana Abrudan, Maria Gheorgheş, Dan Morar, Marian Grigore şi Andrei Meseşan, sau Darius Maja şi Flavia Cristea – recitatori, cântăreţi şi dansatori cu reale calităţi.

Cu discreţia cuvenită, dar şi cu prinosul nostru de recunoştinţă, trebuie să-i amintim pe cei care, după ore şi ore de muncă, sădesc în inimile micuţilor de astăzi dragostea ce-o vor purta mâine colţului nostru de lume : profesorii Salontai Raluca, Diana Pojar, Gheorge Cuc, Adriana Gavriluţiu, Milena Şipoş, Mariana Chiorean, Liliana Fărăgău, Margareta Nistor, Mirela Bumb, Ligia Oltean Crişan, Gabriel Oltean, Loredana Feurdean, Vereş Pop Margareta.

De câştigat, au câştigat cu toţii:

cei din echipa clasei a III-a a Şcolii Gimnaziale din Aghireş Fabrici – I (prof. Loredana Feurdean). Apoi, un loc cu totul special Grupului « Barcăul » de la Liceul tehnologic nr. 1 SIG din Sălaj, care a adus pe scenă vraja înfiripată de neliniştile adolescenţei.

Juriul, ( prof. Hadrian Virgil Arion, inspector prof, prof. Gheorghe Berar, director, dr. Radu Vida, redactor şef) obiectiv şi exigent a avut de furcă cu departajarea. Dar nu a putut să nu remarce aducerea în actalitate a unui puternic sentimen patriotic, degajat din fiecare interpretare.

***

Aş fi vrut, iubite cetitoriule, să fi fost în sala Dacia şi niscai conducători ai lumii de azi. Din ţări cu pretenţii. Ar fi aflat voinţa popoarelor pentru a trăi libere, fără ameninţarea raptului. Ar fi aflat din această lecţie de istorie că popoarele , şi cu atât mai puţin poporul român, nu vor ceea ce vor mărimile lumii: războaie, ciutiri teritoriale, debalansări etnice şi culturale forţate. A fost ca un « nu » hotărât devianţelor de orice fel, a evitării amestecurilor babiloniene, a păstrării a ceea ce are fiecare din noi :mai frumos, mai curat, mai autentic. Nu ! Căci din vremi de demult, vrem bună pace, neatârnare, trăind uniţi în cuget şi simţiri cu tot românul.

Pe oriunde ar fi el.

Radu VIDA

Articole din aceeasi categorie

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *