Achiziţionarea şi instalarea CT-ului din UPU – „cea mai mare izbândă a anului 2016” pentru managerul SCJU Cluj

Pentru managerul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj, ec. dr. Petru ŞUŞCA, cea mai mare izbândă a anului 2016 a fost achiziţionarea şi instalarea CT-ului din UPU.

„Echipamentul medical era imperios necesar. Instalarea CT-ului în Unitatea de Primire a Urgenţelor are multe avantaje. În primul rând, sporeşte confortul pacienţilor ajunşi în urgenţă, care nu mai trebuie transportaţi prin curte ori prin demisolul pavilionului Chirurgie I, către Laboratorul de Radiologie şi Imagistică Medicală al spitalului ori către alte centre private de imagistică. Dincolo de toate, accesul rapid la investigaţii medicale al pacienţilor critici face diferenţa dintre viaţă şi moarte. Mai apoi, spitalul va economisi sume importante de bani, deoarece, de exemplu, doar în 2015, spitalul a achitat către Serviciul de Ambulanţă Cluj facturi în valoare totală de 1.285.360 lei” – declară ec. dr. Petru Şuşca.

– Ce investiţii aţi făcut, în 2016, din venituri proprii şi ce investiţii cu alte finanţări? Cine au fost finanţatorii şi sponsorii SCJU Cluj în 2016?

– În primul rând am reuşit, în 2016, să facem investiţii din venituri proprii, atât în echipamente – 2.654.000 lei, cât şi în reparaţii curente, în valoare de 2.611.252 lei. Ministerul Sănătăţii ne-a alocat, pentru achiziţia de echipamente, 12.295.869 lei. Suplimentar, Consiliul Judeţean a alocat 705.000 pentru reparaţia acoperişului la clădirea care deserveşte Serviciul Administrativ. Din partea Consiliului Local am primit 1.502.236 lei, sumă destinată reparaţiilor curente, modernizării lifturilor, dar şi pentru carburant şi piese de schimb pentru maşinile UPU.

În 2016, am primit sponsorizări în sumă de 70.000 lei şi donaţii de echipamente medicale în valoare de aproximativ 508.000 lei.

– Aţi preluat managementul SCJU Cluj în 15 octombrie 2013, când plăţile restante ale spitalului însumau 13.383.760 lei, iar la 31 decembrie 2014 anunţaţi că valoarea plăţilor restante a fost redusă  la 0 (zero) lei. Care este situaţia în prezent? Mai are SCJU Cluj datorii?

– Este al treilea an consecutiv când spitalul încheie anul fără plăţi restante, deci fără datorii. Mai mult decât  atât, a fost realizat şi un excedent bugetar. În situaţia în care nu aveam acest excedent bugetar, eram în imposibilitatea de a creşte salariile, începând cu luna decembrie 2016, deoarece, de la Bugetul de Stat, pentru creşterea salariilor au fost alocaţi cu aproximativ 700.000 lei mai puţin decât era necesar.

– Câte persoane au fost angajate în 2016 la SCJU Cluj?

– În total, pentru 2016, s-au scos la concurs 408 posturi. Includ aici atât personal medical, precum şi personal TESA. Dintre cele 408 posturi, s-au ocupat abia  jumătate – 204, deşi, în total, s-au depus peste 500 de dosare. Îmi explic rata relativ scăzută de ocupare a posturilor prin prisma faptului că procesul de selecţie este unul riguros şi obiectiv.

– Ce deficit de personal aveţi în prezent? Unde este deficitul cel mai mare?

– În continuare, deficitare rămân secţiile „grele”, chirurgicale sau de terapie intensivă, unde lipsurile cele mai mari vizează personalul medical cu pregătire medie (mai ales asistenţi medicali, infirmieri etc.). În ceea ce priveşte deficitul de personal,  au fost demarate procedurile de scoatere la concurs pentru aproape toate posturile vacante din statul de funcţii, începând cu luna decembrie 2016. Spre exemplu, în ianuarie 2017 am scos deja 145 de posturi la concurs, de personal medical (asistente, infirmieri, brancardieri etc.), personal administrativ, dar şi de muncitori. Aş mai adăuga şi încă 7 posturi de medici, pentru care concursul se va desfăşura în februarie.

– Cum apreciaţi starea, dar şi activitatea secţiilor SCJU Cluj în 2016? Au existat secţii cu probleme? De ce natură?

– Activitatea secţiilor a fost, mai ales în prima jumătate a anului, orientată înspre întrunirea criteriilor necesare acreditării. Comisia de acreditare, formată din şapte membri evaluatori, cu specialităţi diferite, şi-a desfăşurat vizita de evaluare în perioada 16 – 20 mai 2016 şi a fost condusă de directorul general al ANMCS, domnul doctor Cristian Toma, în calitate de preşedinte.

Toată lumea a muncit extrem de mult, de la personal medical la personal administrativ. Rezultatele au fost pe măsură: în urma colaborării pe parcursul procesului de acreditare, dar şi datorită relevanţei unităţii noastre pentru tipologia unităţilor sanitare cu paturi, ANMCS. a invitat Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca să participe într-un program pilot, menit să testeze relevanţa instrumentelor de verificare, permiţând astfel spitalului să intre în contact cu viitoarele standarde, instrumente şi modalităţi de evaluare a activităţii spitaliceşti.

Spitalul nostru a fost încadrat în categoria „nivel acreditat”, ceea ce înseamnă că dispunem de resursele şi competenţele necesare pentru a oferi asistenţă medicală în specialităţile pe care le avem în structură. Astfel, pacientul poate avea încredere în legitimitatea şi calitatea serviciilor oferite.

– Aţi înfiinţat sau desfiinţat secţii în 2016?

– Nu, în 2016 nu au existat modificări în structura organizatorică.

– Care au fost, în 2016, problemele cele mai frecvent „reclamate” de medicii şefi de secţie? Dar de rezidenţi?

– În ceea ce priveşte şefii de secţie, cele mai multe cereri din partea acestora au vizat dotările, reparaţiile, solicitări pentru acreditare sau de personal. Am încercat, pe cât posibil, să dăm un răspuns favorabil solicitărilor acestora, însă, de multe ori, un şef de secţie vede neajunsurile de pe secţia lui şi atât. Or, la cei din conducere ajung problemele tuturor şi suntem puşi, de multe ori, să găsim soluţii de compromis şi să prioritizăm investiţiile, având în vedere constrângerile financiare şi legislative.

Cu medicii rezidenţii am organizat o întâlnire, în luna octombrie. Alături de mine, din partea spitalului a participat dna prof. dr. Cristina Ghervan, directorul medical şi, din partea UMF, conf. dr. Horaţiu Rotaru. Cele mai frecvente probleme semnalate de medicii rezidenţi au fost accesul la echipamente, nivelul de salarizare, gărzi plătite sau deficienţe în dotări. Cunoşteam majoritatea problemelor pe care aceştia le-au sesizat şi, împreună cu ei, am reuşit să găsim soluţii pentru eficientizarea procesului de muncă, dar şi cel al comunicării. Pentru că, aşa cum am constatat împreună cu ei, multe dintre situaţiile dificile cu care se confruntă ar fi putut fi rezolvate mult mai uşor dacă ar fi ştiut cui să se adreseze. Este important ca aceşti medici tineri să ştie că nu sunt singuri şi că, instituţional, SCJU Cluj le susţine iniţiativele.

Cum spuneam, cele mai multe dintre problemele cu care se confruntă medicii rezidenţi îmi erau deja cunoscute. Ştiam despre ele şi deja sunt în curs de rezolvare. Nu se pot rezolva toate problemele simultan. Oricum, discuţia cu tinerii medici a fost deschisă şi productivă. Am căzut de comun acord că redactarea unui statut al medicului rezident ar putea să traseze corect şi justificat responsabilităţile şi volumul de muncă al rezidenţilor, precum şi sarcinile acestora, în funcţie de anul de studiu.

Am încercat, de asemenea, să satisfacem şi cererile venite din partea secţiilor, am făcut investiţii în dotări şi echipamente, am scos foarte multe posturi la concurs etc.

– Care apreciaţi că este, în acest moment, secţia „cea mai dezavantajată” a SCJU Cluj din punct de vedere al dotărilor, al personalului sau/şi a stării clădirii? Ce intenţionaţi să faceţi pentru acea secţie?

– În acest moment, încercăm să relocăm Secţia de Chirurgie Vasculară în clădirea unde funcţionează Laboratorul de Radiologie şi Imagistică Medicală, tocmai pentru că această clădire a trecut printr-un proces de modernizare şi dotare.

Mai departe, Secţiile Ortopedie-traumatologie I şi II, de pe strada Traian Moşoiu, se confruntă cu situaţii problematice: în ciuda faptului că investiţiile în infrasctructură au fost mari, există încă multe reparaţii de efectuat.

În ceea ce priveşte resursa umană, secţiile de Neurochirurgie şi ATI II Neurochirurgie au cel mai mare deficit de personal mediu (asistente şi infirmiere), raportat la numărul paturilor în funcţiune. Nevoie de personal, pentru a funcţiona conform reglementărilor legislative, mai există şi pentru secţiile Chirurgie I, ATI I, ATI Chirurgie II.

– Care consideraţi că este cea mai mare reuşită a dvs în 2016?

– Pentru mine, cea mai mare izbândă a anului 2016 a fost achiziţionarea şi instalarea CT-ului din UPU. Echipamentul medical era imperios necesar. Instalarea CT-ului în Unitatea de Primire a Urgenţelor are multe avantaje. În primul rând, sporeşte confortul pacienţilor ajunşi în urgenţă, care nu mai trebuie transportaţi prin curte ori prin demisolul pavilionului Chirurgie I, către Laboratorul de Radiologie şi Imagistică Medicală al spitalului ori către alte centre private de imagistică. Dincolo de toate, accesul rapid la investigaţii medicale al pacienţilor critici face diferenţa dintre viaţă şi moarte. Mai apoi, spitalul va economisi sume importante de bani, deoarece, de exemplu, doar în 2015, spitalul a achitat către Serviciul de Ambulanţă Cluj facturi în valoare totală de 1.285.360 lei.

Tot aici aş aminti achiziţii la fel de importante pentru UPU, cum ar fi achiziţia RX-ului digital şi a unui ecograf performant. Nu lipsită de importanţă este şi achiziţionarea angiografului cardiovasular, a mamografului şi a ecovideoendoscopului cu dotări complementare: videocolonoscop şi videogastroscop.

– Care a fost cea mai grea „încercare” pentru dvs, ca manager al SCJU Cluj, în 2016?

– Amenajarea bucătăriei şi implementarea sistemului modern de servire a mesei s-au dovedit a fi o piatră de încercare. De exemplu, în cazul bucătăriei, trebuie sincronizate mai multe licitaţii: amenajarea spaţiului, achiziţia echipamentelor, precum şi a serviciilor de furnizare şi transport a mâncării, pe perioada lucrărilor de amenajare a spaţiului.

Pe de altă parte, au existat două dosare de urmărire penală, demarate în  martie şi, respectiv, iulie 2015, amândouă având ca obiect abuzul în serviciu, în care am fost implicat atât eu, cât şi directorul medical. Dosarele au venit drept urmare a nemulţumirilor aceluiaşi şef de secţie. Din păcate, procesele au avut un impact semnificativ asupra fluxului firesc de muncă şi de comunicare între structurile spitalului. Din fericire, ambele dosare au fost soluţionate în septembrie 2016, prin ordonanţă de clasare. În alte cuvinte, infracţiunea de „abuz în serviciu”, la care se făcuse referire în actele de sesizare, nu a existat.

Mai apoi, cele două corpuri de control ale ministrului, precum şi corpul de control al primului ministru, sosit în săptămâna dinaintea Crăciunului, au suplimentat volumul de muncă depus de angajaţii spitalului.

– Care au rămas problemele „de rezolvat” ale SCJU Cluj?

– Probabil cele mai stringente probleme sunt, la acest moment, instalarea RMN-ului, anagajarea şi instruirea personalului, astfel încât RMN-ul să funcţioneze în două ture, inclusiv sâmbăta. Sperăm ca, într-o lună de zile, să fie pus în funcţiune şi cel de-al doilea RMN, achiziţionat în ultimii trei ani. Acelaşi plan îl avem pentru Laboratorul de Radiologie şi Imagistică Medicală – angajarea şi instruirea personalului care să lucreze în două ture, pentru mamograf, de pildă. Îmi doresc ca Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă să funcţioneze la cele mai înalte standarde şi, totodată, să crească gradul de satisfacţie a personalului şi a pacienţilor. Avem, în mod cert, dotările necesare, cel puţin din punctul de vedere al imagisticii medicale, precum şi personal foarte bine pregătit.

– Proiecte pentru 2017?

– În linii mari, în 2017 îmi doresc să urmez politica pe care am început-o acum trei ani. Pentru a se dezvolta, SCJU Cluj trebuie să investească în echipamente de ultimă generaţie şi în oameni. Vom continua, deci, scoaterea la concurs a posturilor, dar şi achiziţia de aparatură medicală. Apoi, vor fi demarate lucrări de modernizare a secţiilor, mai ales că există încă multe deficienţe în acest sens. Ca proiecte specifice, anul acesta vom continua modernizarea Laboratorului de Analize Medicale şi reabilitarea bucătăriei.

În încheiere, aş puncta o observaţie a membrilor comisiei de acreditare. Au afirmat că, mai ales după ce au verificat atâtea unităţi spitaliceşti din ţară, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca este unul din cele mai bune spitale din ţară. Desigur, afirmaţia ne onorează, dar ne şi obligă să respectăm un standard înalt de calitate a serviciilor medicale şi să oferim oamenilor care ne trec pragul o şansă la o viaţă sănătoasă.

M. TRIPON

Articole din aceeasi categorie

One Response to Achiziţionarea şi instalarea CT-ului din UPU – „cea mai mare izbândă a anului 2016” pentru managerul SCJU Cluj

  1. Pingback: Achiziţionarea şi instalarea CT-ului din UPU – „cea mai mare izbândă a anului 2016” pentru managerul SCJU Cluj – Romania 24