Academicianul Răzvan Theodorescu, omagiat la Cluj-Napoca

Academicianul Răzvan Theodorescu, preşedintele Secţiei de Arte, Arhitectură şi Audiovizual a Academiei Române, profesor la Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti, a participat, joi, la Cluj-Napoca, la lasarea volumului intitulat „Cultura de ieri şi românii de azi. Convorbiri cu academicianul Răzvan Theodorescu”, publicat de istoricul Narcis Dorin Ion, în acest an, la Editura Rao.

La evenimentul care s-a desfăşurat la Universitatea „Babeş Bolyai” au vorbit despre prestigiosul om de cultură rectorul UBB, acad. prof. univ. de. Ioan Aurel Pop, prorectorul UBB, prof. univ. dr. Ion Bolovan, directorul Institutului de Arheologie şi Istoria Artei din Cluj-Napoca, acad. Marius Porumb, istoricul Narcis Dorin Ion, director al Muzeului Naţional Peleş de la Sinaia, precum şi directorul Editurii Rao, Ovidiu Enculescu.

Volumul de 320 de pagini, editat în 2000 de exemplare, cuprinde o suită de convorbiri cu academicianul Răzvan Theodorescu -„unul dintre cei mai subtili şi rafinaţi istorici ai ultimei jumătăţi de veac”, potrivit istoricului Narcis Dorin Ion -, înregistrate în doar şase şedinţe, în urmă cu doi ani, la Academia Română.

„Sunt foarte mişcat să fiu în cea mai mare universitate a României” a mărturisit, în discursul rostit la lansarea volumului, academicianul Răzvan Theodorescu.

„Cartea asta are, sigur, o calitate pe care mi-o asum: e sinceră”, a arătat Răzvan Theodorescu.

Prestigiosul istoric al artei a relatat nenumărate momente de neuitat din existenţa sa, amintind mari nume ale mediului universitar, precum acad. Emil Condurachi, „zâna bună din viaţa mea”, profesorii Ion Nestor, Mihai Berza şi Dionisie Pippidi, care au vegheat asupra carierei sale, dar şi Constantin Daicoviciu -„mare maestru al Clujului, face parte din biografia mea”- şi Andrei Oţetea. „Cu pregătirea de greco-roman şi în arheologie medievală doream să intru pe acest segment de cercetare şi m-a primit academicianul George Oprescu, care auzise de povestea mea de muncitor necalificat, după exmatricularea din 1959”.

„Datorez imens pleiadei de profesori din Universiatea Bucureşti”, a punctat academicianul.

„Am spus-o şi în carte, eu sunt o liftă moldo-valahă, însă şi cu legături transilvane. Un străbun al meu era ţăran din Sălişte şi a ajuns la Viena, pe vremea domnitorului Moldovei, Mihalache Sturza (n.r.: 1834 -1849), de unde s-a întors pictor domnesc, la Iaşi. Mama mea vine dintr-un neam sârbesc, din sârbii veniţi cu Miloş Obrenovici. Bunica maternă era baroneasă austriacă, iar bunicii mei paterni erau ţărani din părţile Iaşului. Ei au devenit liberali. Tata s-a dus la ţărănişti”, a afirmat academicianul.

***

EXCLUSIV FĂCLIA

Reporter Făclia: Domnule academician, aţi afirmat, nu de puţine ori, că sunteţi legat sufleteşte de Cluj-Napoca, de Universitatea „Babeş-Bolyai”, unde aţi avut şi aveţi şi în prezent prieteni sinceri şi numeroşi. Ce vă mai apropie de oraşul din inima Transilvaniei?

Acad. Răzvan Theodorescu: Clujul a însemnat, cu o jumătate de veac în urmă, momentul în care, pentru prima dată în plină epocă totalitară m-am simţit liber. Era după multe încercări ale vieţii – fusesem dat afară din universitate, în 1959, pentru atitudini antisovietice şi crearea unui grup spiritualist -, apoi reprimit. În 1963, începea un vânt de libertate în România, în limitele comunismului, fireşte. Atunci, pentru prima oară, s-a făcut, la sfârşitul facultăţii, o repartiţie a studenţilor din toate centrele universitare de la istorie, aici, la Cluj. Şi aici am aflat că sunt primul pe listă, aşadar că pot să-mi aleg un loc pentru activitatea mea universitară viitoare. A venit şi m-a îmbrăţişat un mare istoric: Constantin Daicoviciu. Nu uit acest moment.

Clujul a însemnat pentru mine contacte cu cea mai mare Universitate a României, contacte cu profesorii de aici, cu ilustrul Virgil Vătăşianu, care a condus comisia în faţa căreia mi-am susţinut teza de doctorat, cu colegii academicieni, cum este distinsul Marius Porumb, sau cum este dragul meu coleg Ioan Aurel Pop, rectorul UBB.

Mă mai leagă de Cluj amintiri din vremea când eram ministru al Culturii şi veneam deseori aici, şi când am şi fost, de altminteri, făcut Cetăţean de Onoare al Oraşului. Iată de ce pot să spun că este un loc foarte drag mie. Clujul este nu doar un mare oraş al României, centrul istoric al Transilvaniei, este un mare oraş european”.

***

„Suntem onoraţi să vă avem aici, în acest templu al învăţăturii”, i-a spus, alesului oaspete, rectorul Ioan Aurel Pop, amintind că Răzvan Theodorescu „are o panoplie nobiliară de titluri academice”, şi a fost consacrat de studiile sale memorabile, printre care „Bizanţul, Balcanii şi Occidentul la începuturile culturii medievale româneşti” (1974), „Un mileniu de artă la gurile Dunării” (1976), „Civilizaţia românilor între medieval şi modern” (1987) etc.

Rectorul Ioan Aurel Pop a menţionat că academicianul Răzvan Theodorescu „are şi o filosofie a istoriei” şi a elaborat cel puţin două teorii fundamentale, curtate de istorici: ideea coridoarelor culturale şi teoria mentalităţii tranzacţionale a românilor. Cu argumente convingătoare, Răzvan Theodorescu a demonstrat, totodată, că prima modernitate românească începe la 1550, iar Evul Mediu s-a încheiat şi la noi prin secolul al XVI-lea.

„Prin răspunsurile pe care i le dă tânărului interlocutor, academicianul Răzvan Theodorescu dovedeşte o cunoaştere admirabilă a Ardealului. Are cuvinte calde despre şcoala istorică de la Cluj şi despre marii istorici ai Transilvaniei. (…) Este un ales al sorţii, un mare intelectual, un mare istoric, un mare savant, care a primit învoirea să se înfrupte din ambrozie şi nectar şi care a rămas să simtă cu mintea şi inima Câmpiile Elizee. (…) Se plasează, fără greş, în galeria coloanelor care susţin această naţiune”, a conchis rectorul UBB.

Istoricul Narcis Dorin Ion a evidenţiat că ţine foarte mult la volumul de convorbiri cu Răzvan Theodorescu. „Este o carte care vine în continuarea unui proiect personal, iniţiat în 2013: „Portretul unui aristocrat al spiritului. Convorbiri cu academicianul Dan Berindei” .

„Cartea a fost citită de importanţi oameni politici, într-o noapte sau două, şi a fost comentată pe bloguri. Am urmărit cronologic biografia domnului academician. Este ca un roman autobiografic. Cititorii au apreciat că este un volum bine închegat”, a spus Narcis Dorin Ion .

Carmen FĂRCAŞIU

Articole din aceeasi categorie