Academicianul Ioan-Aurel Pop: Nu este momentul să ne lamentăm

Preşedintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, afirmă că în mijlocul acestui „rău imens”, care este pandemia de coronavirus, am câştigat în comunicare, în dialog şi în omenie şi îndeamnă la instaurarea în viaţa publică a domniei legii şi ordinii.

„Haideţi să considerăm că, în mijlocul acestui rău imens, am câştigat în comunicare, în dialog şi în omenie. Văd zilnic români care se duc să hrănească alţi români, care împart hrană şi măşti, care duc vitamine pentru întărirea imunităţii organismului, care au grijă de animalele de companie rămase singure. Aceştia trebuie preţuiţi şi încurajaţi. Văd şi români nepăsători, egoişti, sperjuri sau cinici, iresponsabili sau răi. Aceştia trebuie veştejiţi şi pedepsiţi. Legile curente şi cele excepţionale, regulile de vieţuire şi de convieţuire nu se discută, ci se aplică. Nu este acum momentul să fim originali, să ne exhibăm orgoliile şi iniţiativele, să încercăm să ne ‘descurcăm’. E drept că ‘românul s-a născut poet’, dar acum, în viaţa publică, trebuie să domnească legea şi ordinea, nu ‘poezia'”, a scris miercuri Ioan-Aurel Pop într-o postare pe Facebook.

Preşedintele Academiei afirmă că deşi „ne socotim adesea mai proşti decât alţii, mai necivilizaţi, mai inculţi”, „popoarele nu sunt, însă, bune sau rele, morale ori imorale, egoiste sau generoase, ci numai oamenii sunt aşa”.

„Ne socotim adesea mai proşti decât alţii, mai necivilizaţi, mai inculţi. Dăm buzna în magazine, ne aprovizionăm peste măsură, dăm din coate şi zbierăm, minţim că nu suntem infectaţi şi că nu am fost în zone de risc, ne purtăm iresponsabil. Dar oare alţii – puşi în faţa acestei situaţii-limită – cum fac? Oare sunt mult mai buni, mai umani, mai solidari? Nu sunt astfel întotdeauna şi nu toţi! Am văzut cozi imense la Londra sau la Los Angeles, am văzut îmbrânceli, insolenţe şi prefăcătorii la Paris ori la Madrid. Oamenii sunt oameni peste tot, cu bune şi cu rele. Popoarele nu sunt, însă, bune sau rele, morale ori imorale, egoiste sau generoase, ci numai oamenii sunt aşa. Nu este momentul să ne lamentăm, ci trebuie să ne adaptăm cât mai bine împrejurărilor şi să mergem înainte”, arată Pop.

El spune că îşi doreşte ca românii să-i simtă pe politicieni „ca fiind de-ai noştri”, „să ia măsuri bune”, „ca să ne poată insufla încredere şi speranţă”.

„Am vrea (mai ales acum) să-i simţim şi pe politicieni ca fiind de-ai noştri, cu spaimele şi cu credinţele noastre, cu vorbele noastre simple. Dar, în plus, dincolo de toate aceste naivităţi ale mele, ei mai au o datorie: să ia măsuri bune, să aibă alura de lideri, să-şi conştientizeze rolul de elite, ca să ne poată insufla încredere şi speranţă. Dacă nu pot sau nu ştiu să facă acest lucru, atunci este grav, căci poporul acesta are nevoie de ghidaj bun, de călăuze potrivite”, apreciază Pop.

Preşedintele Academiei Române consideră că această criză neaşteptată „ne-a învăţat ce să preţuim în viaţă” şi îşi exprimă speranţa că poate după „această grea încercare”, „ne vom revărsa preaplinul sufletului spre lume şi spre ţară”.

„Altminteri, ‘bucuroşi le-om duce toate’, pentru că ne ştim trecători şi vulnerabili. Suntem trestii gânditoare, cum zicea Blaise Pascal şi ne purtăm ca atare, cu umilinţă şi cu semeţie în acelaşi timp, în căutarea echilibrului. Dacă nu o facem mereu, înseamnă că avem mari carenţe în educaţie, că nu am făcut şcoală cum se cade, că am rămas la un stadiu de fiinţă inferioară. Criza aceasta neaşteptată ne-a învăţat ce să preţuim în viaţă, cum să separăm valorile de nimicuri, ce mare avere este bogăţia sufletească. Alergăm clipă de clipă după slujbe bănoase, căutăm să trăim în mare confort material, ne ascundem adesea adevăratele sentimente şi acum ne dăm seama ce bogăţie avem în noi şi cum am putea să revărsăm această bogăţie spre semenii noştri. Poate că, după această grea încercare, ne vom rândui altminteri viaţa individuală şi socială, ne vom trezi să fim mai buni şi mai drepţi, ne vom revărsa preaplinul sufletului spre lume şi spre ţară, adică spre colţul nostru de lume, pe care nu-l iubim pentru că este perfect (nu este!), ci pentru că este (încă) al nostru”, a mai scris Ioan-Aurel Pop.

Articole din aceeasi categorie