Academicianul David Prodan: „Problema Transilvaniei nu se discută niciodată, cu nimeni, la masa tratativelor”

• Muzeul Memorial „David Prodan”, inaugurat la aniversarea prestigiosului profesor universitar •

Cotidianul „Făclia” continuă, în prezenta ediţie, prezentarea unor clădiri şi monumente din Cluj-Napoca, legate de viaţa unor ilustre personalităţi ale istoriei şi culturii transilvănene. Suita de articole este dedicată Anului European al Patrimoniului Cultural, a cărui deviză este „La confluenţa dintre trecut şi viitor”.

David Prodan: „Adevărul istoric este adevărul omeneşte posibil; „Dacă ai o mărturie eşti sigur, dacă ai trei, să ştii că te-ai încurcat”; „Când sunt zece martori, nu mai afli deloc adevărul”

Universitatea „Babeş-Bolyai” (UBB) a inaugurat, marţi, Muzeul Memorial „David Prodan” (1902-1992), la împlinirea a 116 ani de la naşterea prestigiosului specialist în istoria Transilvaniei, pe 13 martie 1902, şi în locuinţa sa, modestă, de pe strada Academician David Prodan nr. 1, în care neobositul universitar clujean a trăit şi a redactat, în ultima parte a vieţii, operele sale referenţiale despre evenimentele care au marcat, timp de secole, existenţa dârză a românilor ardeleni.

În preambulul discursurilor susţinute de personalităţi ale UBB, a fost proiectat un impresionant interviu cu acad. prof. univ. dr. David Prodan, în chiar locuinţa sa, în care s-a deschis Muzeul Memorial.

Personalitatea marelui savant a fost evocată, la ceremonia inaugurală, de rectorul UBB, acad. prof. univ. dr. Ioan-Aurel Pop.

„M-am emoţionat atât de tare văzându-l în acest film, încât am impresia că este aievea,  printre noi. (…) De câteva ori a pomenit, în interviu, că are legătură cu lumea rurală: este caracteristica vieţii lui, această lume a reprezentat-o în scrierile sale. Îi plăcea să spună că el a fost arhivist. A şi dat o conotaţie desăvârşită acestui temen: „am descifrat documente”. În 1962 a renunţat la catedra de la UBB, şi-a predat carnetul de partid, iar până în 1992 a cercetat mii de documente la Biblioteca Academiei Române din Cluj şi a publicat zeci de mii de pagini cu o excepţională valoare istorică. A fost un ţăran în sufletul lui, adică un cetăţean al ţării. Ştia cum se fac toate muncile agricole, ştia toată rânduiala unei gospodării de la ţară. A fost de o subtilitate intelectuală cum rar mi-a fost dat să văd. Comenta un tablou cu fineţea unui critic de artă. Te uimea când vorbea despre o simfonie: ştia toată viaţa muzicală şi artistică a Clujului. În fiecare săptămână ştia tot ce s-a întâmplat în viaţa intelectuală a ţării, în UBB, deşi din 1965 a cam rupt legăturile cu mass-media, într-un fel de protest mut. Purta o pălărie cu boruri largi, à la Caragiale, îl întâlneai pe drumul invariabil de acasă la Biblioteca Academiei şi înapoi. Locul în care ne aflăm acum este ultima sa locuinţă, a stat într-o alta mai mare, dar a cerut, singur, să se mute într-un spaţiu mai mic. Mare era spaţiul din mintea sa de savant: cuprindea istoria românilor şi istoria universală. A fost cel mai mare istoric din Transilvania din secolul trecut, fără nicio îndoială. Vorbea toate limbile istorice ale Transilvaniei – româna, germana, maghiara-, ştia perfect limba latină”, a spus acad. prof. univ. dr. Ioan-Aurel Pop.

El a amintit, totodată, de întâlnirea pe care David Prodan a avut-o cu fostul preşedinte Ion Iliescu, căruia i-a spus că ”Problema Transilvaniei nu se discută niciodată, cu nimeni, la masa tratativelor; am făcut odată o astfel de greşeală şi ştim cu toţii ce am păţit. Iar în al doilea rând: Să nu uite niciodată că este şeful celui mai mare popor din Sud-Estul Europei, calitate ce incumbă o anumită demnitate. Prin urmare, să se poarte cu demnitatea pe care o presupune şeful celui mai mare popor din Sud-Estul Europei”, a punctat rectorul UBB.

Bursa de studii „David Prodan”

La rândul său, prorectorul UBB, prof. univ. dr. Ioan Bolovan, a anunţat că UBB va organiza, în Casa Memorială ”David Prodan”, reuniuni ştiinţifice, dezbateri, lansări de carte, diverse alte manifestări.

”UBB lansează, azi, 13 martie, Bursa de studii ”David Prodan”. Anunţul va apare mâine, pe site-ul UBB. În acest Muzeu inaugurat azi, a fost amenajat, după intrarea în incintă, pe stânga, un mic spaţiu de locuit, cu dotările necesare, unde să poată fi cazaţi, până la maximum trei luni, bursieri din întreaga lume şi din România, care vor depune un proiect de cercetare ştiinţifică, pe urmele arhivelor studiate de David Prodan, ori la Biblioteca Academiei, unde sunt încă mii de manuscrise ce îşi aşteaptă cercetătorii”.

Evenimentul a fost moderat de conf. dr. Ana Victoria Sima, directorul Direcţiei Patrimoniu Cultural Universitar din cadrul instituţiei clujene de învăţământ superior.

***

Originar din satul Cioara, azi Sălişte (Alba), David Prodan a urmat studiile liceale la Orăştie, iar apoi Facultatea de Istorie şi Geografie din Cluj. A susţinut teza de doctorat în anul 1938, cu lucrarea „Răscoala lui Horea în comitatul Cluj şi Turda”. A lucrat, cu o rigoare şi acribie ieşite din comun, timp de 12 ani (1924-1938), la Arhivele Statului din Cluj, iar în următorii zece ani la Biblioteca Centrală Universitară (BCU) din Cluj. S-a iniţiat temeinic în paleografie latină şi românească, în cronologie, heraldică şi sigilografie. Excepţionala sa probitate profesională l-a ajutat să urce treptele ierarhiei universitare: a predat, ca profesor titular, între anii 1948-1962, cursuri de mare ţinută ştiinţifică la UBB, asumând, totodată, şi reponsabilitatea de şef de secţie la Institutul de Istorie şi Arheologie, din 1948 până în 1972.

În 1948 a devenit membru corespondent, iar în 1955 membru titular al Academiei Române. A fost ales, în 1985, membru al Asociaţiei Istoricilor Americani.

Izvoarele lucrărilor publicate de acad. prof. univ. dr. David Prodan au fost, în cea mai mare parte, material arhivistic neconsultat, inedit, din Arhivele Statului din Cluj şi din Muzeul Ardelean de la BCU. Onestitatea şi sinceritatea demersului istoriografic l-au caracterizat, întreaga viaţă, pe savantul clujean.

Printre lucrările publicate de acad. prof. univ. dr. David Prodan se numără „Teoria imigraţiei românilor din Principatele Române în Transilvania în veacul al XVIII-lea” (1944), „Supplex Libellus Valachorum” (1948), „Încă un Supplex Libellus Valachorum -1804” (1948), „Iobăgia în Transilvania în secolul al XVI-lea” (1970 şi 1967), „Răscoala lui Horea”, două volume (1979), „Iobăgia în Transilvania în secolul al XVII-lea” (1986), „Problema iobăgiei în Transilvania – 1700-1848” (1989), „Transilvania şi iar Transilvania” (1992).

Carmen FĂRCAŞIU

Articole din aceeasi categorie