Academia de Muzică “Gheorghe Dima”

Festivalul internaţional La Stravaganza. Clavecinul în prim planul ediţiei a 6-a

8 – 15 mai

Festivalul de muzică barocă ‘La Stravaganza‘, citez din cele declarate de cond dr Maria Abdrudan şi conf dr Turk Erich, şi-a propus să promoveze curentul interpretativ numit “informat baroc”, bazat pe studiul tratatelor de epocă şi a instrumentelor istorice. Manifestarea în sine a devenit în cei zece ani de existenţă, unul din festivalurile constante şi importante de muzică veche din ţară. Alături de cele din Miercurea Ciuc (cel mai vechi), Bucureşti şi Timişoara. Un element deosebit îl constituie concursul de muzică barocă, organizat pentru a stimula generaţiile tinere de muzicieni de a se dedica muzicii baroce şi acestui curent interpretativ. Ediţia a 6 – a oferă ocazia de a asculta instrumente istorice rar prezentate la Cluj – Napoca, precum oboiul baroc şi rudele sale, orga portativă a Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei, apoi clavecinul, viola da gamba şi falutul drept. Ediţia 2019 aduce în prim plan clavecinul, cu dorinţa de a stimula tinerii pianişti şi organişti să cunoască mai bine aceste instrument, care a jui cat un rol principal îîn muzica secolelor 16 – 18. La prezenta ediţie a concursului de clavecin s-au înscris 17 candidaţi din România, Ucraina, Cehia, Polonia, Italia şi Japonia”.

Festivalul îşi deschide oficial porţile miercuri 8 mai, 19. 00, sala Studio a Academiei de Muzică ‘Dima’, în programul serii figurând atelierul liric – baroc “Dragoste şi război – madrigale şi cântece de dor şi de cătănie” (cu participarea ansamblului folcloric ‘Icoane’ condus de Ioan Bocşa; dirijor Maria Abrudan, instructor Alina Suciu, regie Anca Mihuţ şi Diana Todea Săhălean) şi Combatimento di Tancredi e Clorinda din Libro VIII Madrigali guerrieri amorosi de Claudio Menteverdi.

Despre război şi cătănie se pot scrie multe. Ca să o citez pe prof univ dr Anca Mihuţ, “alte puncte de întâlnire dintre madrigalele monteverdiene şi cântecele de cătănie şi de dragoste româneşti pot fi găsite în apropierea lumilor sonore de sorginte modală cărora le aparţin şi unele şi altele, în spiritul ornamentării şi al improvizaţiei pe care le găsim şi în muzical barocă italiană, dar şi în muzica tradiţională”.

Voi reveni cu programul festivalului, punctual, în ediţiile următoare ale cotidianului nostru.

Demostene ŞOFRON

Articole din aceeasi categorie