|
Le Figaro
De la atentatele din 11 septembrie 2001, teoreticienii complotului au găsit din nou o pîine bună de mîncat. La nouă ani de la atentatele de la World Trade Center, vînarea lui bin Laden este considerată o prioritate de liderii americani, care caută o portiță de ieșire pentru războiul din Afganistan. Tentativa de atentat împotriva cursei Amsterdam-Detroit a unui tînăr nigerian, pe 25 decembrie, a readus în actualitate Al-Qaida.
Însă, din 11 septembrie 2001, un singur lucru nu s-a schimbat: persistența tezelor revizioniste, care contrazic versiunea oficială a evenimentelor. Mai solide decît Al-Qaida și mai neclintite decît bin Laden, ele s-au transformat într-o credință colectivă care atinge mediile de pe toate continentele și rezistă, precum buruienile, la orice tratament.
Adepții tezelor conspiraționiste consideră că CIA, evreii și companiile petroliere ar fi la originea atentatelor. În plus, Administrația americană ar fi fost la curent cu atacurile, dar n-a făcut nimic pentru a-și justifica planul de a cuceri Orientul Mijlociu. Persistă ideile celor care spun că Turnurile Gemene s-ar fi prăbușit din cauza explozivilor, a unei rachete americane, că Pentagonul n-ar fi fost lovit de un avion și că niciun avion nu s-ar fi prăbușit în Pennsylvania. După ce a vîndut 200.000 de exemplare din cartea sa, întitulată “Îngrozitoarea impostură”, tradusă în 28 de limbi, fruntașul revizioniștilor francezi asupra evenimentelor din 11 septembrie, Thierry Meyssan, directorul rețelei Voltaire, a scris o urmare, “Pentagate”. Pe Internet, asociațiile răsar ca ciupercile. Mișcarea (americană) pentru adevărul despre 11 septembrie 2001 reunește astăzi cam o sută de site-uri, vinde tricouri, editează DVD-uri, organizează conferințe în lumea întreagă.
De nouă ani, zonele de influență ale tezelor negaționiste sînt mai mult sau mai puțin aceleași: lumea musulmană în general, Rusia, fostele țări comuniste, America Latină și cîteva state izolate, ca Franța și Germania. “Cartea teoriilor revizioniste se alătură perfect celei a antiamericanismului în lume”, explică Claude Moniquet, președintele Centrului European pentru Informații Strategice și Securitate (ESISC), cu sediul la Bruxelles. Președintele iranian, Mahmud Ahmadinejad, și cel venezuelean, Hugo Chavez, au susținut aceste teorii în discursurile lor oficiale.
Teorii ale complotului au existat întotdeauna. Printre cele mai cunoscute figurează asasinarea lui John F. Kennedy, în 1963, care ar fi fost pusă la cale de Cuba, URSS sau CIA, Protocoalele Înțelepților Sionului, un document fals care ar fi fost un plan evreiesc de cucerire a lumii, fabricat de poliția secretă a țarului rus Nicolae al II-lea. Mai recent, teoriile conspiraționiste s-au ocupat de Sida, care ar fi fost creată de CIA, și de moartea Dianei (Lady Di), care ar fi fost asasinată de serviciile secrete britanice.
“Tezele conspiraționiste corespund unor cicluri conjuncturale. În secolele XIX, XX și XXI, asistăm la o adevărată cultură a opoziției și a complotului”, spune cercetătoarea Nathalie Bastin. Ele evoluează în funcție de epocă. Limitate multă vreme la o țară sau o regiune, miturile au devenit mondiale și au trecut granițele. “Concentrate în trecut pe minorități (evrei, țigani, francmasoni), ele se polarizează acum pe un nou actor, Statele Unite, care reprezintă forța principală, expresia puterii occidentale”, explică Gerald Bronner. Sociologul consideră că perioada contemporană este deosebit de favorabilă dezvoltării lor.
|