 Premierul Emil Boc a prezentat, ieri, în plenul Camerei Deputaților, prioritățile programului legislativ al Guvernului pentru actuala sesiune parlamentară, solicitînd sprijinul deputaților pentru ca aceste obiective să devină realitate.
Primul-ministru s-a prezentat în fața deputaților după ce luni i-a informat pe senatori în legătură cu proiectele prioritare ale Executivului în perioada următoare.
Legea responsabilității fiscale poate furniza parametrii generali care să încurajeze formularea deciziilor de politici sustenabile fiscal prin stipularea principiilor fiscale și a regulilor privind veniturile, datoria publică, deficitul bugetar, cheltuielile și managementul riscului, se arată în expunerea de motive a Legii, care face parte dintre documentele solicitate de FMI, Banca Mondială și Comisia Europeană pentru continuarea programului de susținere financiară a României.
Proiectul de Lege a responsabilității fiscale, depus la Parlamentul României și înscris de premierul Emil Boc între prioritățile legislative ale Cabinetului are ca obiective nedepășirea plafoanelor de cheltuieli totale și de personal și menținerea ratei de creștere a cheltuielilor sub nivelul creșterii PIB-ului nominal.
Proiectul de lege prevede, între altele, înființarea unui Consiliu Fiscal, compus din cinci membri, numiți de Parlament, la propunerea Băncii Naționale a României, Academiei Române, Academiei de Studii Economice, Institutului Bancar Român și Asociației Române a Băncilor. Membrii Consiliului Fiscal nu vor solicita sau primi instrucțiuni de la autoritățile publice sau de la orice altă instituție sau autoritate. Atribuțiile Consiliului Fiscal includ analiza și elaborarea de opinii și recomandări asupra prognozelor macroeconomice și bugetare oficiale; analiza și elaborarea de opinii și recomandări asupra Strategiei fiscal bugetare, precum și evaluarea conformității acesteia cu principiile și regulile fiscale prevăzute de lege; evaluarea performanțelor fiscal-bugetare ale Guvernului în raport cu obiectivele fiscale și prioritățile strategice specificate în Strategia fiscal-bugetară.
Proiectul de lege stabilește și regulile politicii fiscal-bugetare, interzicînd depășirea limitelor stabilite prin acest document, care se întinde pe o perioadă de trei ani. Astfel, proiectul stipulează că: soldul bugetului general consolidat și cheltuielile de personal ale bugetului general consolidat exprimate ca procent în PIB nu pot depăși plafoanele anuale stabilite în cadrul fiscal-bugetar din Strategia fiscal-bugetară; soldul și soldul primar al bugetului general consolidat nu vor putea depăși plafonul stabilit prin cadrul fiscal-bugetar din Strategia fiscal-bugetară; cheltuielile totale ale bugetului general consolidat, excluzînd asistența financiară din partea Uniunii Europene, și cheltuielile de personal, luînd în considerare bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele locale, bugetele institutiilor autofinanțate, bugetele fondurile speciale și alte bugete componente, nu vor depăși plafonul specificat în cadrul fiscal-bugetar din Strategia fiscal-bugetară.
Cheltuielile bugetare nu pot fi majorate nici prin adoptarea de noi măsuri)politici)inițiative legislative, dacă Ministerul Finanțelor Publice nu calculează impactul iar inițiatorul nu dă o declarație conform căreia majorarea de cheltuială respectivă este compatibilă cu obiectivele și prioritățile strategice specificate în Strategia fiscal-bugetară, cu legea bugetară anuală și cu plafoanele de cheltuieli prezentate în Strategia fiscal-bugetară.
Orice entitate responsabilă de elaborarea politicilor și acordurilor salariale din sectorul public trebuie să se asigure că toate aceste politici și acorduri salariale sînt în concordanță cu principiile responsabilității fiscale, iar cu 180 de zile înainte de încetarea mandatului Guvernului nu mai pot fi fi promovate acte normative care conduc la creșterea cheltuielilor de personal în sectorul bugetar.
De asemenea, pentru întărirea disciplinei fiscale în sectorul bugetar, proiectul de Lege mai interzice majorarea cheltuielilor de personal totale pe parcursul anului bugetar. Negocierile pentru unele drepturi care potrivit legii se stabilesc prin contracte colective de muncă vor putea fi finalizate numai după ce cadrul fiscal-bugetar din Strategia fiscal-bugetară a fost aprobat.
Pentru încadrarea în limitele trimestriale ale cheltuielilor de personal, ordonatorii principali de credite au posibilitatea să diminueze drepturile salariale care sînt stabilite prin lege în cuantum variabil și pe cele a căror acordare este facultativă.
Proiectul Legii responsabilității fiscale prevede că în cazurile temeinic justificate, în care un ordonator principal de credite nu se încadrează în limita trimestrială pentru cheltuielile de personal, MFP poate aproba majorarea limitei respective, cu condiția ca ordonatorul principal de credite să facă dovada că a diminuat drepturile salariale facultative și că se încadrează în bugetul anual aprobat pentru această destinație.
Legea responsabilității fiscale interzice efectuarea a mai mult de două rectificări bugetare într-un an. “Cheltuielile totale ale bugetului general consolidat, excluzînd asistența financiară din partea Uniunii Europene, pot fi suplimentate cu ocazia rectificărilor bugetare numai pentru plata serviciului datoriei publice, și pentru plata contribuției României la bugetul Uniunii Europene”, se mai arată în proiectul de lege.
Strategia fiscal-bugetară va trebui să fie prezentată anual Parlamentului pînă la 30 mai și se va referi la următorii trei ani. În termen de o lună de la transmiterea proiectului de Strategie fiscal-bugetară, Parlamentul poate să furnizeze Guvernului comentarii și recomandări asupra acesteia și aprobă limitele specificate în cadrul fiscal-bugetar.
|