|
Atita timp cit zona Apusenilor se va bucura de prezenta unor devotati cercetatori precum: Horea Matis, Claudiu Filip, Nicolae Steiu, Teodor Sandor, Damian Todita, Claudiu Somesan s.a., istoria isi va putea afirma tezaurul de comori, mostenit din vremuri imemoriale, care a facut din Cetatea de Piatra simbolul romanismului si al desteptarii nationale. Temele abordate de cei mentionati dau stralucire diferitelor aspecte ale trecutului nostru zbuciumat, dar si credinta ca adevarul, mai devreme sau mai tirziu, triumfa. Pe aceasta linie se inscrie si micromonografia "Huedinul - o localitate pe drumul spre Europa" de Cristian Claudiu Filip si Horea Dorin Matis. O lucrare de larga cuprindere, care presupune un mare efort in timp, pentru cei care au cutezat si au reusit sa duca aceasta truda pina la capat. Bogatia de date istorice, economice, culturale, sanitare, religioase, structurate pe etape, da consistenta imensului material adunat in cele 348 de pagini. Lucrarea mai cuprinde 368 de imagini, tabele, carti, toate intr-o nota de calitate si eleganta.
Autorii nu se dezmint a fi indragostiti de istorie, pe care o cultiva cu intelepciune si convingere, in toate paginile lucrarii. Dupa prefata facuta de prof. univ. N. Gudea, in care subliniaza includerea cunoasterii locului natal, in ceea ce inseamna patriotism, autorii isi motiveaza optica noua in care vad istoria acestor locuri, ca rezultat al eforturilor comune al romanilor, maghiarilor, evreilor etc., evitind exploatarea divergentelor dintre cei care au locuit aceste meleaguri. Aceasta nu inseamna ca momentele de seama din lupta motilor sa fie trecute cu vederea. Dupa o ampla prezentare a pozitiei geografice, autorii analizeaza istoricul Huedinului pe baza unei bogate informatii documentare, dar si pe baza urmelor arheologice din zona, la cercetarea carora si-au adus contributia si elevii liceului din localitate. Relieful pitoresc al Huedinului a fost locuit din Paleoliticul Inferior (cca. 1.800.000 i.Chr.). Descoperirile neolitice, cele din epoca bronzului, cele din perioada romana, continua cu informatiile lui Anonymus din Gesta Hungarorum, cu voievodatul lui Gelu si luptele acestuia cu invadatorii lui Tuhutum. Cetatea Bologa si evenimentele din timpul lui Mihai Viteazul sint amplu prezentate, insistind asupra suferintelor romanilor, in capitolul "Satu cel arsu". Un loc de seama il ocupa in lucrare prezenta lui Horea in zona Huedinului. Drumurile eroului martir la Imparat, increderea si mobilizarea motilor la indemnul lui Horea, momentele de lupta din timpul rascoalei dau stralucire unor importante pagini din lucrare, in timp ce tradarea acestuia si urmarile rascoalei stirnesc revolta in sufletul fiecarui roman. Rezistenta, la 1848, impotriva trupelor invadatoare, participarea delegatiei la Marea Adunare Nationala de la Alba-Iulia sint mentionate cu claritate si convingere, chiar daca ar fi meritat un spatiu mai larg si aprofundat. Grea lovitura au primit romanii din zona prin Dictatul de la Viena din 30 august 1940. Autorii arata masacrele impotriva romanilor, schingiuirile la care a fost supus protopopul Aurel Munteanu si alti fruntasi din zona, in memoria carora stau de straja monumentele ridicate de autoritatile romanesti.
Un larg spatiu este rezervat vietii culturale, religioase si sportive. Respectind succesiunea lor in timp, evenimentele sint aduse la zi, cu accent sporit pe partea administrativa. Nu sint uitati nici cetatenii de onoare ai orasului, care, prin efortul lor, au contribuit la inaltarea acestei frumoase asezari. Saltul calitativ inregistrat de orasul Huedin si zona imprejmuitoare, la inceput de mileniu III, il indreptateste la speranta devenirii unui oras european. Prin asezarea sa, prin potentialul economic, turistic, comercial si al fortei de munca, Huedinul devine o adevarata poarta spre Europa, asa cum si-au intitulat autorii lucrarea. Ei folosesc un bogat aparat stiintific si reusesc sa transmita cititorul acel sentiment patriotic local, dar si cel national.
Lucrarea merita a fi cunoscuta, iar autorii, inalta pretuire pentru ceea ce au realizat.
Prof. dr. Ioan CIMPEANU
|