Deficitul de personal şi cel de spaţiu sînt problemele magistraţilor clujeni

În timp ce volumul de activitate a crescut, la nivelul Curţii de Apel Cluj şi a instanţelor subordonate acesteia s-a înregistrat a scădere a numărului de judecători. Conform analizei activităţii Curţii pe anul 2009, la nivelul instanţelor aflate în aria sa de competenţă există nu mai puţin de 54 de posturi vacante de magistraţi. Curtea de Apel Cluj are în jurisdicţie tribunalele: Cluj, Bistriţa-Năsăud, Maramureş şi Sălaj. Curtea de Apel Cluj a funcţionat anul trecut cu şase judecători mai puţin decît era prevăzut în schemă. Tribunalul Cluj a avut 13 posturi libere, Tribunalul Maramureş - 14, Tribunalul Sălaj - 10, iar Tribunalul Bistriţa-Năsăud a avut patru posturi de magistrat libere. Una dintre instanţele cu probleme mari de personal e Judecătoria Dragomireşti. Aici sînt prevăzute trei posturi de judecător, dar numai unul este ocupat. Acest lucru poate afecta grav activitatea de judecată, mai ales în cazul proceselor penale. Cauza numărului mare de posturi de magistraţi neocupate este reprezentată de pensionarea masivă a acestora în 2009. Motivul pensionării ar fi, potrivit CSM, “fluctuaţia legislativă”.
În urma exercitării dreptului la pensionare, în anul 2009 au fost eliberaţi din funcţie 26 de judecători, după cum urmează: 9 judecători de la Curtea de Apel Cluj, 1 judecător de la Tribunalul Cluj, 1 judecător de la Tribunalul Comercial Cluj, 8 judecători din cadrul Tribunalului Bistriţa-Năsăud şi al instanţelor din aria sa de competenţă, 3 judecători de la Tribunalul Maramureş şi de la judecătoriile arondate şi 4 judecători de la Tribunalul Sălaj şi instanţele din circumscripţia acestuia. Patru posturi au rămas vacante prin demisie sau numire în funcţia de procuror, iar alte trei în urma promovării la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
În timp ce tot mai multe posturi de judecători devin vacante, numărul de dosare de soluţionat este tot mai mare. Astfel, magistraţii de la toate instanţele din raza Curţii de Apel au soluţionat în anul 2009, în medie, cîte 758 dosare, faţă de 582 dosare în 2008 şi 528 dosare în 2007.
Magistraţii de la judecătorii au avut fiecare de soluţionat 768 cauze, cei de la tribunale cîte 834 cauze, iar la Curtea de apel 577 cauze pe judecător.
Conform analizei activităţii, instanţele de pe raza Curţii de Apel Cluj au avut de soluţionat în 2009 un număr de 180.388 dosare, evidenţiindu-se o tendinţă crescătoare faţă de 149.642 dosare în 2008 şi respectiv 133.014 dosare de soluţionat fată de anul 2007.
Din dosarele înregistrate au fost soluţionate 139.897, cu 23840 dosare mai mult faţă de 2008.
Procentul de operativitate al instanţelor subordonate Curţii de Apel Cluj a fost de 81,59%, puţin mai scăzut faţă de cel realizat în cursul anului 2008 (82,96%)
În cursul anului 2009, la Curtea de Apel Cluj s-au înregistrat 8.882 dosare, la care s-a adăugat un stoc de 1.383 dosare, volumul cauzelor de soluţionat fiind de 10.265 dosare. Din acestea, magistraţii clujeni au reuşit să soluţioneze 9.109 dosare, la sfîrşitul anului existînd un stoc de 1.156 de cauze.

Lipsă de spaţiu pentru judecători
O altă problemă cu care magistraţii clujeni se confruntă, pe lîngă cea de personal, este deficitul de spaţiu în care să-şi desfăşoare activitatea, iar pentru unele instanţe chiar lipsa sediului. În analiza de bilanţ se arată că pe fondul creşterii numerice a personalului instanţelor clujene, clădirea Palatului de Justiţie începe să devină neîncăpătoare. Ca soluţie se propune fie supraetajarea şi mansardarea unei părţi a clădirii existente, fie „redarea Palatului de Justiţie din Cluj Napoca, în întregul său, iar nu doar parţial precum în prezent, instanţelor şi parchetelor care îşi au sediul în acest imobil.
În bilanţul activităţii se mai subliniază necesitatea găsirii unei soluţii pentru sediul Judecătoriei Turda. Aceasta a fost nevoită să se mute într-un spaţiu închiriat după ce propriul sediu prezenta un adevărat pericol pentru personal şi pentru justiţiabili din cauza degradării avansate. Pentru rezolvarea acestei situaţii se propune fie achiziţionarea clădirii în care se desfăşoară activitatea de judecată în prezent, fie realizarea unui proiect mai vechi (şi cu privire la care este acoperită finanţarea printr-un program coordonat de Banca Mondială), centrat pe amenajarea unui spaţiu atribuit în anul 2004 Ministerului Justiţiei şi care, iniţial, a fost conceput ca sediu al Casei de Cultură din Turda.
Cosmin PURIŞ