Ziua Deținuților Politici Anticomuniști din perioada 1944-1989, marcată la Cluj

Ziua Deținuților Politici Anticomuniști din perioada 1944-1989 a fost marcată, joi, la Cluj-Napoca. La ceremonia publică desfășurată la Monumentul Rezistenței Anticomuniste din Parcul Central „Simion Bărnuţiu” au participat reprezentanți ai aadministrației locale, precum și oficialități civile și militare. După slujba religioasă, au fost depuse coroane de flori, iar personalități clujene au ținut discursuri privind eroismul celor care s-au jertfit în închisorile comuniste.

În discursul său, viceprimarul municipiului Cluj-Napoca, Dan Tarcea, a subliniat că este o mare onoare pentru el să fiu prezent la acest moment comemorativ în mijlocul foștilor deținuți politici, cu ocazia celebrării Zilei Deținuților Politici Anticomuniști.

„Am considerat că trebuie să aducem piosul nostru omagiu celor care au suferit în temnițele comuniste și au luptat împotriva unui regim totalitar numai pentru ca noi să fim azi în libertate și democrație, într-o Europă a diversității. Comunismul a încercat să rupă România de Europa, și de lumea civilizată, iar cei care se opuneau acestui sistem ideologic erau închiși în condiții foarte dure, implementându-li-se un regim feroce de exterminare. Aș vrea să facem un exercițiu de imaginație și să ne gândim acolo unde a fost acest regim odios comunist, să vedem diferențele între aceste țări și incă după 30-40-50– de ani. Să ne gândim la Germania Federală versus Germania Democrată, și azi sunt încă diferențe între cele două Germanii, chiar dacă sunt sub conducerea aceluiași partid. Gândiți-vă ce se întâmplă în Coreea de Sud versus Coreea de Nord, peste tot pe unde acest regim comunist și peste tot pe unde Uniunea Sovietică și-a pus amprenta, sunt mari decalaje între țări și între popoare.

Azi trebuie să ne aducem aminte să nu mai permitem niciodată unui astfel de regim să vină în țara noastră”, a spus viceprimarul.

Dan Tarcea a mai subliniat că între acești deținuți politici s-au numarat personalități marcante ale țării noastre, și care s-au jertfit în apărarea democrației, unii prin scris, alții prin discurs, unii prin artă, alții prin profesia lor.

„Acești eroi care și-au sacrificat viata sunt cinstiți acum. Celebrăm memoria și recunoștința și dorim ca jertfa lor să fie un model de verticalitate morală pentru tinerele generații, pentru noi, și un exemplu de urmat ca un astfel de sistem opresiv să nu se mai întoarcă în România, iar țara noastră să fie un exemplu de democrație și respectare a drepturilor omului în Uniunea europeană”, a declarat Dan Tarcea.

„Acest regim al terorii a inclus închisorile comuniste, iar numele a o parte din acestea sunt trecute pe monument. Cele mai importante sunt cele de la Sighet, de la Gherla, de la Aiud, Râmnicu Sărat, de la Pitești, Jilava sau Canalul Dunăre Marea Neagră. Pe de altă parte, autoritățile comuniste au mers atât de departe încât au considerat că unele din acestea trebuie să fie gândite în așa fel încât să fie destinate anumitor categorii de deținuți. De pildă, închisoarea de la Sighet a fost destinată celor mai importanți adversari politici ai regimului comunist. Și de aceea acolo au fost închiși liderii partidelor istorice. Mulți dintre ei și-au și pierdut viața acolo.

Cu toate acestea, memoriile publicate de deținuții politici după Revoluția din Decembrie 1989, ne arată că închisorile au fost de fapt și oaze adevărate de umanitate, pentru că acestea au devenit datorită deținuților politici adevărate universități în care se lucra zi și noapte, în care diverse grupuri organizau cursuri de sanscrită, de limbi străine, de istorie, de geografie, de biologie, ceea ce ne face să comparăm poate puțin exagerat, dar cel puțin asta reiese din scrierile lui Nicolae Steinhardt, de exemplu, închisorile comuniste din România seamănă mai degrabă cu piețele publice din Atena Antică, unde marii învățați și filosofi ai vremii se întâlneau pentru a discuta cele mai mari probleme ale umanității”, a declarat, la rândul său, prof. dr.Marius Mureșan, reprezentant al Facultărții de Istorie și Filosofie. UBB Cluj.

El a mai subliniat că lecția pe care ne-o oferă deținuții politici din închisorile comuniste este de fapt, cea a umanității și a decenței.

Nu în ultimul rând, si Ana Buzan, vicepreședinte al Asociației Foștilor Deținuți Politici, filiala Cluj a ținut un discurs inedit și emoționant.

„În închisoare, deținuții politici erau numiți bandiți. Odată eliberați erau foști deținuți politici, etichetă de care nu scăpau niciodată, era cartea lor de vizită, cosmarul începea după eliberare. Închisoarea cu toate suferințele de neînchipuit era nimic pe lângă tortura psihică de după eliberare. Ochiul securității era îndreptat în permanență asupra lor. Singurul lor atu era o muncă cinstită, conștiincioasă și perseverentă. Chiar dacă unii au trecut dincolo, au înțeles că iubirea și comuniunea spirituală cu cei pentru care s-au sacrificat a fost un triumf în lupta cu porțile unui regim de tristă amintire. Umbrele voastre, dragi foști deținuți politici au rămas printre noi, și în inimile noastre vă simțim oriunde și oricând ca pe niște adevărați eroi”, a declarat aceasta.

Anca M. COLIBĂȘANU