2017 – anul spiritelor încinse

Anul 2017 a fost, din punct de vedere politic, unul extrem de tumultos. Mai întâi pentru că a fost anul în care, în premieră, un partid şi-a dărâmat propriul guvern prin moţiune de cenzură şi apoi pentru că a fost marcat de ample proteste de stradă ca urmare a demersurilor făcute de coaliţia de la putere în vederea modificării unor reglementări din domeniul juridic şi al organizării Justiţiei. Acest tablou a fost presărat cu câteva elemente care au făcut ca febra politică din anul care s-a încheiat să atingă cote foarte ridicate.

Moţiunea de cenzură împotriva Guvernului Grindeanu a constituit o premieră pentru viaţa politică post decembristă de la noi din ţară. Nimeni nu se aştepta ca la nici şase luni de la preluarea puterii de către Alianţa PSD+ALDE să se treacă brusc la trântirea guvernului. Şi nu oricum. Ci prin moţiune de cenzură depusă chiar de forţele politice aflate la putere. Liderul PSD, Liviu Dragnea încerca atunci să convingă opinia publică cum că înlăturarea Guvernului Grindenau e impusă de întârzierile privind aplicarea Programului de Guvernare. Dar degeaba. „Legenda” nu a fost una prea inspirată, deoarece era mai mult decât evident că între Grindeanu şi Dragnea apăruse o ruptură ireparabilă şi că bănăţeanul nu dorea să joace rolul de figurant la Palatul Victoria aşa cum se aştepta liderul PSD. Înainte însă de mazilirea de către Alianţa PSD+ALDE a propriului guvern am avut parte de episodul legat de adoptarea Ordonanţei 13, care, de fapt, a dat tonul agitaţiilor în anul care s-a încheiat. Măsura a scos mii de oameni în stradă în mai multe oraşe ale ţării, fiind pentru prima dată în democraţia de după 1989 când un guvern se confruntă cu ample proteste la doar o lună de la instalare. Spiritele au fost inflamate din nou în toamnă când ministrul Justiţiei, Tudorel Toader a anunţat propunerile pentru modificarea Legilor Justiţiei şi a Codurilor penale. De data aceasta, printre cei care au ţinut să protesteze faţă de demersurile legislative din zona justiţiei s-au numărat şi câteva sute de judecători şi procurori de la mai multe instanţe şi parchete din ţară. Gestul celor puşi să înfăptuiască justiţia a constituit o premieră, fiind, totodată, contestat atât de unii politicieni cât şi de o parte dintre magistraţi, care au invocat că legea nu le permite procurorilor şi judecătorilor să protesteze.

În 2017 s-au înregistrat şi alte câteva acţiuni care nu au făcut decât să agite şi mai tare viaţa politică din România. Una dinrte acestea a fost lansarea teoriei aşa-zisului „stat paralel”, care, potrivit unei rezoluţii a Comitetului Executiv Naţional al PSD, „încearcă în mod abuziv să preia controlul asupra puterii legitim constituite prin alegeri libere şi corecte”. Odată cu lansarea acestui concept au venit şi unele măsuri menite să „destructureze” acest „stat paralel”. Astfel, majoritatea parlamentară a trecut la constituirea Comisiei de Anchetă pentru verificarea modului în care s-au desfăşurat alegerile prezidenţiale din 2009 şi identificarea planurilor puse la cale în celebra sufragerie a lui Gabriel Oprea. Totodată, la nivelul Comisiei SRI au fost demarate o serie de audieri pentru a fi descifrat aşa zisul „câmp tactic” al serviciilor secrete în zona justiţiei.

Nu ştim cum va fi anul 2018, dar, cu siguranţă, după cum stau lucrurile, febra politică se va menţine la cote înalte. Şi asta pentru că ne apropiem de alegerile prezidenţiale din 2019, iar miza este una uriaşă. Cui va folosi răfuiala şi încrâncenarea nu ştim. Ce ştim e că, din păcate, mai mult ca sigur anul Centenarului Marii Unirii va fi umbrit de orgoliile unor politicieni şi interesele mărunte ale acestora.

Articole din aceeasi categorie